La vârsta de sugar, cele mai frecvente acuze sunt regurgitațiile, vărsăturile (prezumția de reflux gastroesofagian), urmate, la orice vârstă, de dureri abdominale, modificări ale scaunului – culoare, consistență, compoziție (scaun cu mucus sau sânge / scaune diareice / constipație), eșecul creșterii, modificări ale comportamentului alimentar.
Din experiența dumneavoastră, care sunt cele mai frecvente situații în care părinții ajung cu copilul la gastroenterolog?
La ce schimbări în rutina copilului sau semne ar trebui să fie atenți părinții?
Acuze recurente sau persistente (de exemplu, dureri abdominale), schimbarea comportamentului alimentar, modificări de scaun sau de tabiet al tranzitului.
În general, orice modificare de stare a copilului, dacă este persistentă, TREBUIE să fie un semnal pentru evaluare, cel puțin de către medicul pediatru, care poate îndruma părintele către o specialitate de nișă dacă suferința nu poate fi legată imediat și evident de un anumit aparat / sistem al organismului (digestiv, renal, cardiac, respirator etc.).
La copii, angrenajul întregului organism, dinamica dezvoltării „cu fiecare minut”, face ca lucrurile să nu poată fi judecate „izolat”.
De aceea, medicul gastroenterolog pediatru are fie o formare completă de pediatru (5 ani de formare în pediatrie) și ulterior specializarea de nișă (gastroenterologie), fie, dacă a optat de la început pentru nișa gastroenterologiei pediatrice, medicul parcurge o formare de 3 ani în pediatrie generală, urmată de formarea specializată în gastroenterologie pediatrica.
Când este necesar ca un copil să fie consultat de un medic gastroenterolog pediatru?
Când problema nu a putut fi surmontată nici de către medicul pediatru curant, sau în situația stabilirii unei afecțiuni digestive cronice care necesită monitorizare la un specialist. Uneori, pentru second opinion.
Nutriție și prevenție
Ce alimente ar trebui evitate pentru a preveni problemele gastrointestinale la copii?
Alimentele procesate și cele preparate în afara casei (la restaurant), dacă devin o rutină și nu sunt doar ocazionale.
Cum putem susține o floră intestinală sănătoasă la copii?
Prin includerea alimentelor bogate în prebiotice și a celor bogate în probiotice, în proporții echilibrate, care lucrează „în tandem”. Prin evitarea administrării de antibiotice în afara situațiilor absolut obligatorii.
Când și cum ar trebui introduse probioticele în dieta copilului?
La vârsta de sugar, alăptarea asigură echilibrul perfect – laptele de mamă conține cantitatea optimă, în permanență adaptată la nevoi – alimentația „personalizată” perfectă, în timp real. Compoziția laptelui de mamă este variabilă chiar în cursul aceleiași zile și chiar în cursul aceluiași supt. Niciun alt lapte nu poate atinge această calitate.
Ulterior, probioticele vor fi administrate și alese (tipul de probiotic) de către medic, în funcție de tipul de alimentație al copilului, de comportamentul și tabieturile alimentare ale familiei, de posibilele afecțiuni asociate, de situația punctuală (intercurențe / infecții virale, parazitare sau bacteriene, respiratorii sau digestive de durată limitată), medicație asociată.
Întrebări despre situații speciale
Cum pot afecta stresul sau anxietatea sănătatea digestivă a copilului?
Pot afecta comportamentul alimentar al copilului, în ambele sensuri (scăderea apetitului sau, dimpotrivă, ingestia excesivă de alimente, modificarea orarului meselor) și, progresiv, pot apărea acuze digestive recurente (dureri abdominale, modificări de scaun, senzație de plin / balonare / disconfort digestiv, pe care uneori copilul nu îl poate descrie cu precizie).
Ce măsuri trebuie luate în cazul intoxicațiilor alimentare la copii?
Depinde de severitatea acesteia. În general, repaus / cruțare digestivă, dietă. În cazul celor care se manifestă prin diaree la copii, mai ales la copilul mic (<2 ani), se impune hidratare susținută – coordonată de un medic.
Investigații și tratamente
Cum decurge o consultație la un medic gastroenterolog pediatru?
- Consultația începe prin anamneză detaliată și orientată (povestea părintelui + povestea copilului + revenire la unele detalii prin întrebări suplimentare) – etapă importantă, cam 80% din informații se obțin în această etapă, dacă este parcursă riguros.
- Urmează studierea dosarului medical. De multe ori, la momentul întâlnirii cu medicul specialist gastroenterolog, copilul a parcurs deja investigații recomandate de medicul de familie sau de medicul curant pediatru.
- Examen clinic din cabinet.
Cum ar trebui să pregătim copilul pentru acest consult?
Înainte de consult, descriindu-i toate aceste etape, explicându-i că medicul îl poate ajuta să depășească sau să amelioreze suferința și evitând expresii care conduc la anxietate, de exemplu: „Mergem să vedem ce ai.” /„Mergem să vedem ce analize trebuie să faci / să facem.” / „Mergem să aflăm ce nu ai voie să mănânci.” / „Mergem să vedem de ce ești „așa”.”
Ce investigații sunt necesare pentru diagnosticarea afecțiunilor gastrointestinale la copii?
De la foarte simplu la foarte complex, în funcție de problemă: probe de sânge, probe de scaun, explorări funcționale (de exemplu, pH-metrie, test hidrogen expirat), explorări imagistice (ecografie, CT, RMN, endoscopii, biopsii intestinale, hepatice etc.).
Există riscuri asociate cu administrarea de medicamente pentru probleme digestive la copii?
Da, bineînțeles. Ca pentru orice medicament.
Mulțumim doamnei dr. Alina Popp pentru informațiile valoroase și sfaturile oferite! Educația medicală corectă este esențială pentru sănătatea copiilor noștri, iar părinții trebuie să știe că nu sunt singuri în acest proces. Echipa Yuno Clinic este mereu alături de ei pentru a le oferi sprijin și soluții personalizate.
×
© Copyright YUNO CLINIC 2023