Diareea la copii: tipuri, manifestări, diagnostic și tratament

Diareea la copii este o problemă frecvent întâlnită, fiind unul dintre principalele motive pentru care părinții se adresează unui medic. Deși nu reprezintă întotdeauna o problemă serioasă, există potențialul dezvoltării unor complicații, dintre care cea mai periculoasă este deshidratarea.[1] De aceea, este bine să știți cum să o recunoașteți, când să vă adresați medicului și cum se poate ea diagnostica și trata. 

Diareea la copii poate fi de două tipuri: acută și cronică.[1]

Diareea acută durează mai puțin de două săptămâni și este de obicei cauzată de gastroenterocolita infecțioasă, intoxicațiile alimentare, administrarea antibioticelor sau de alergiile alimentare. Mai rar, diareea acută poate fi un semn al unor afecțiuni mai grave, cum ar fi apendicita sau sindromul hemolitic-uremic, o afecțiune ereditară sau dobândită în urma anumitor boli infecțioase.[1]

Diareea cronică, pe de altă parte, durează mai mult de două săptămâni și, de obicei, are cauze de natură non-infecțioasă. Acestea pot include, de exemplu, intoleranța la lactoză sau consumul excesiv de anumite alimente, boala celiacă sau boala inflamatorie intestinală. Diareea cronică poate rezulta și din tulburări care interferează cu absorbția alimentelor (sindromul de malabsorbție).[1]

Unul dintre cele mai evidente semne ale diareei la copii este prezența scaunelor anormal de moi sau apoase. Simptomele asociate pot include:

• nevoia imperioasă de defecare; 
• dureri abdominale; 
• balonare; 
• greață sau vărsături; 
• durere rectală; 
• pierdere în greutate; 
• febră; 
• prezența sângelui sau a mucusului în scaun.[1][2]

În anumite cazuri, este dificil de recunoscut diareea la copii. Numărul și consistența scaunelor poate varia semnificativ la copiii sănătoși, în funcție de vârsta, dar și de dieta acestora. De exemplu, la bebelușii alăptați, care nu au început încă diversificarea, scaunele mai moi și frecvente pot fi considerate normale. Cu toate acestea, o creștere bruscă a numărului de scaune și o consistență mai apoasă a acestora pot indica prezența diareei.[1][2]

Diareea este teoretic definită ca o creștere a frecvenței scaunelor până la de două ori numărul obișnuit pe zi la sugari sau trei sau mai multe scaune moi sau apoase pe zi la copiii mai mari.[3]

Dacă diareea duce la deshidratare, pot apărea simptome precum: 

• buze și mucoase uscate;
• urina de culoare închisă sau absența urinării;
• lipsa lacrimilor atunci când copilul plânge;
• deprimarea fontanelei la bebeluși;
• somnolența sau lipsa de energie.[1][3]

Dacă observați astfel de simptome la copilul dumneavoastră, adresați-vă urgent unui medic. Deshidratarea severă poate provoca convulsii, leziuni cerebrale și chiar poate duce la deces. De asemenea, țineți cont de faptul că, în cazul bebelușilor și copiilor mici, deshidratarea severă poate surveni mult mai rapid, chiar și în mai puțin de o zi.[1]

Copiii care au avut mai mult de 3 sau 4 episoade de diaree și nu se hidratează suficient trebuie aduși de urgență la medic.[1]

Dacă un copil nu prezintă semne de deshidratare și se hidratează în mod corespunzător, vizita la medic este recomandată dacă diareea persistă mai mult de 2 zile sau dacă acesta are mai mult de 6-8 scaune diareice pe zi. Dacă diareea persistă mai mult de 14 zile, este esențial să vă adresați unui medic gastroenterolog pediatru.[1] 

Diagnosticul începe cu anamneza și consultația/examinarea copilului. Medicul va încerca să afle cât mai multe informații despre simptomele copilului și despre istoricul medical al acestuia. Aspectul scaunelor, frecvența acestora, durata episoadelor de diaree și prezența altor simptome, precum febra, vărsăturile sau durerile abdominale, sunt câteva dintre informațiile de care are nevoie pentru a stabili un diagnostic și, ulterior, un plan de tratament. Alte întrebări vor viza alimentația copilului (inclusiv consumul de alimente potențial contaminate), utilizarea de antibiotice, contactul recent cu animale și călătoriile recente. Aceste informații îl vor ajuta să stabilească de ce a apărut diareea.[1]

În ceea ce privește eventualele analize de laborator și investigații, acestea sunt, de regulă, necesare în cazurile mai severe de diaree. Ele pot include analize de sânge, teste din urină și din scaun, radiografii abdominale sau o combinație a acestora, în funcție de cauza suspicionată a diareei.[1]

Tratamentul diareei la copii se bazează pe trei componente esențiale: hidratarea adecvată, o dietă corespunzătoare și, dacă este necesar, administrarea de medicamente.

Hidratarea este primul și cel mai important pas în gestionarea diareei. În acest scop, se poate apela la soluții speciale de rehidratare orală. Acestea sunt concepute special pentru a compensa pierderea de fluide și electroliți. În cazurile severe, când copilul nu poate consuma lichide sau prezintă vărsături, poate fi necesară administrarea de lichide intravenoase în spital. Din punct de vedere al alimentației, copiii ar trebui să urmeze un regim alimentar adecvat pe durata episodului acut și să revină apoi la dieta lor obișnuită.[1][2][3]

În ceea ce privește tratamentul medicamentos, acesta diferă în funcție de cauza diareei. În majoritatea cazurilor, enterocolita acută este cauzată de infecții virale, nefiind necesară administrarea antibioticelor, dar în cazul unei infecții bacteriene se poate recomanda tratament antibiotic. Probioticele pot ajuta, de asemenea, la restabilirea echilibrului florei intestinale. În cazul sugarilor alăptați, nu se întrerupe alăptarea în timpul episodului acut, indiferent de gradul de severitate al acestuia. La sugarii alimentați cu formulă de lapte, nu este necesară schimbarea formulei decât dacă episodul de diaree este sever. Nu administrați alte medicamente copilului dumneavoastră fără a consulta un medic în prealabil![1][2][3]

Diareea la copii este o problemă comună, dar care poate deveni periculoasă dacă nu este gestionată corespunzător. Recunoașterea simptomelor, identificarea cauzei și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru recuperarea rapidă și prevenirea complicațiilor. Dacă observați semne de deshidratare sau dacă simptomele persistă, consultați imediat un medic specialist!

Surse: 

1.Consolini, Deborah M. „Diarrhea in Children”, MSD Manual Consumer Version, MSD Manuals, 3 Nov. 2022, www.msdmanuals.com/home/children-s-health-issues/symptoms-in-infants-and-children/diarrhea-in-children. Accesat la 14 Ian. 2025.

2.„Diarrhea in Children”, American College of Gastroenterology, 21 Mar. 2024, gi.org/topics/diarrhea-in-children/. Accesat la 14 Ian. 2025.

3.O’Ryan, Miguel G, Levy, Jason. „Patient Education: Acute Diarrhea in Children (beyond the Basics)”, Uptodate, 2025, www.uptodate.com/contents/acute-diarrhea-in-children-beyond-the-basics/print. Accesat la 14 Ian. 2025.