Migrena la copii: cum o recunoști și ce investigații sunt necesare?

Migrena nu este o simplă durere de cap și nu apare doar la adulți. Mulți copii, chiar de vârstă școlară mică, pot avea migrene. Ca părinte, poate fi dificil să îți dai seama dacă este vorba despre oboseală, stres sau o problemă medicală ce necesită o evaluare. Dacă observi că durerea de cap revine, îl obligă pe copil să se retragă într-o cameră întunecată sau îi afectează activitățile zilnice, este indicat să discuți cu un specialist. Un diagnostic corect te ajută să urmezi pașii potriviți și să eviți atât investigațiile inutile, cât și întârzierile în stabilirea unui plan de tratament.

Migrena este o afecțiune neurologică ce provoacă episoade repetate de durere de cap, adesea însoțite de greață, vărsături și sensibilitate la lumină sau zgomot. Crizele apar intermitent, iar între episoade, copilul se simte bine.

Datele din practica pediatrică arată că aproximativ 1 din 10 copii de vârstă școlară se confruntă cu migrene. Ele pot începe chiar de la 3–5 ani. Înainte de pubertate, frecvența este relativ similară la fete și băieți. După debutul pubertății, migrena apare mai des la fete, pe fond hormonal.

La copii, crizele durează, de obicei, mai puțin decât la adulți, uneori doar 1–2 ore, însă mai rar pot ajunge până la 72 de ore. Durerea poate fi bilaterală (în frunte sau la tâmple), ceea ce diferă de tiparul clasic unilateral descris de adulți.

Există două forme principale:

• Migrena episodică – în acest caz, crizele sunt ocazionale, separate de perioade fără simptome.
• Migrena cronică – durerea de cap apare cel puțin 15 zile pe lună, timp de minimum 3 luni.

Identificarea tipului de migrenă ajută medicul să aleagă strategia potrivită de monitorizare și tratament.

Copilul poate spune că îl doare capul sau că simte o pulsație. Alteori, copilul nu găsește cuvintele potrivite, dar își ține mâinile pe frunte sau se oprește din joacă. Caracteristicile frecvente includ:

• durere pulsatilă;
• intensitate moderată sau severă;
• agravare la efort (urcat scări, alergat);
• nevoie de repaus.

Un exemplu concret: copilul vine de la școală, spune că îl doare capul, refuză cina, stinge lumina și adoarme. După somn, se simte mai bine. Acest tipar este frecvent întâlnit în migrenă.

Pe lângă durerea de cap, pot apărea:

• greață sau vărsături;
• sensibilitate la lumină (fotofobie) și zgomot (fonofobie);
• paloare;
• iritabilitate sau oboseală accentuată.

Somnul ameliorează criza în multe situații. Dacă vezi că durerea se reduce după câteva ore de odihnă, notează acest detaliu.

În aproximativ 15–20% dintre cazuri apare și aura — un set de simptome neurologice temporare, care preced sau însoțesc durerea de cap. Copilul poate descrie:

• luminițe intermitente;
• linii în zig-zag;
• pete întunecate în câmpul vizual;
• furnicături într-o mână sau în jurul gurii;
• dificultăți scurte de vorbire.

Aceste manifestări durează între 5 și 60 de minute și dispar complet. Dacă le-ai observat pentru prima dată, este important să programezi o evaluare la un specialist în neurologie pediatrică, pentru diferențierea de alte afecțiuni.

Uneori, migrena poate lua forme atipice:

Cauzează:

• dureri abdominale recurente, fără o cauză digestivă identificată;
• vărsături ciclice;
• episoade repetate de amețeală.

Într-o astfel de situație, copilul poate să nu menționeze durerea de cap. De aceea, istoricul detaliat este foarte important.

Este o formă rară de migrenă, care poate speria atât copilul, cât și părintele, deoarece simptomele seamănă cu cele ale unui accident vascular cerebral (AVC). Copilul poate prezenta:

• slăbiciune bruscă pe o parte a corpului;
• dificultăți de vorbire;
• tulburări de coordonare.

Aceste manifestări sunt urmate sau însoțite de durere de cap. Simptomele se remit, de regulă, în câteva ore, însă diferențierea de un AVC necesită evaluare medicală imediată, în special la prima apariție a acestor semne. Dacă un copil cu istoric cunoscut de migrenă dezvoltă brusc slăbiciune pe o parte a corpului, mergi de urgență la camera de gardă pentru excluderea unei cauze vasculare.

Migrena are o bază genetică importantă. Dacă unul dintre părinți are migrene, riscul ca și copilul să se confrunte cu aceste probleme crește semnificativ. Dacă ambii părinți au această afecțiune, probabilitatea este și mai mare. Predispoziția genetică nu înseamnă că episoadele vor fi severe sau frecvente. Mediul și stilul de viață influențează evoluția.

Printre cei mai frecvenți factori se numără:

• lipsa somnului sau un program haotic;
• mesele sărite;
• deshidratarea;
• stresul școlar;
• expunerea prelungită la ecrane;
• modificările hormonale la adolescente.

Diagnosticul de migrenă este clinic. Medicul discută cu tine și cu copilul, analizează frecvența, durata și caracterul durerii, simptomele asociate și istoricul familial. Examenul neurologic este, de regulă, normal între crize. Acest lucru îi ajută pe specialiști să confirme că este vorba despre o migrenă primară, nu despre o cauză secundară.

Un instrument util este jurnalul durerilor de cap. Notează:

• data și ora;
• intensitatea;
• ce a mâncat copilul;
• câte ore a dormit;
• ce a ajutat la calmarea durerii.

Aceste informații oferă o imagine clară asupra tiparului crizelor.

În majoritatea cazurilor, copilul cu migrenă tipică și examen neurologic normal nu are nevoie de RMN sau CT. Medicul recomandă investigații imagistice dacă apar:

• modificări neurologice persistente;
• durere progresivă, diferită de episoadele anterioare;
• convulsii asociate;
• debut foarte brusc și intens.

Dacă apar episoade de pierdere a cunoștinței, este importantă diferențierea de sincopă la copii, care are un mecanism diferit. În situații selectate, medicul poate indica:

• analize de sânge;
• consult oftalmologic;
• electroencefalograma (EEG);
• consult de cardiologie pediatrică.

Uneori, migrena (în special cea cu aură sau formele însoțite de amețeală) poate fi confundată cu afecțiuni cardiace care provoacă scăderi temporare ale tensiunii sau tulburări de ritm. O evaluare a inimii ajută la excluderea unei cauze cardiovasculare pentru episoadele de vertij sau leșin.

Solicită o evaluare medicală rapidă dacă apar:

• durere bruscă, extrem de intensă;
• febră mare și rigiditate a gâtului;
• slăbiciune bruscă pe o parte a corpului;
• confuzie;
• traumatism cranian recent urmat de durere persistentă.

Aceste situații necesită consult imediat!

Încurajează copilul să se odihnească într-un spațiu liniștit și întunecat. Oferă-i lichide. Administrează medicația recomandată de medic cât mai devreme după debutul durerii.

Analgezicele sau antiinflamatoarele pot fi eficiente dacă sunt utilizate corect, în doza potrivită vârstei și greutății. Nu depăși dozele recomandate și nu administra medicamente în mod repetat fără aviz medical, deoarece utilizarea excesivă poate crește riscul de efecte adverse.

La adolescenți, medicul poate prescrie triptani. Aceste medicamente au indicații și contraindicații clare, de aceea nu le administra fără recomandare.

Dacă episoadele sunt frecvente sau afectează performanța școlară și viața socială, medicul poate propune un tratament preventiv zilnic. Medicamentele se administrează în doze adaptate și necesită monitorizare și reevaluare periodică.

Un program regulat de somn, limitarea timpului petrecut în fața ecranelor și gestionarea stresului reduc frecvența crizelor.

Migrena poate duce la absențe școlare, scăderea concentrării și retragere socială. Un copil care anticipează următoarea criză poate deveni anxios. Discută deschis cu el și ascultă-l. O abordare echilibrată și sprijinul familiei fac diferența în gestionarea bolii.

Dacă observi că episoadele se înmulțesc sau devin mai intense, programează-te la un consult în clinica de pediatrie Yuno pentru o evaluare completă și un plan adaptat nevoilor copilului tău.

La unii copii, frecvența crizelor scade în adolescență. La alții, migrena persistă și la vârsta adultă. Evoluția diferă de la un copil la altul, iar monitorizarea medicală ajută la ajustarea tratamentului.

Nu. Dacă tabloul clinic este tipic pentru migrenă și examenul neurologic este normal, de cele mai multe ori nu sunt necesare investigații imagistice. Medicul decide în funcție de semnele prezente. Există și situații în care pot fi necesare investigații suplimentare, inclusiv consultarea unui specialist în cardiologie pediatrică.

Administrează doar medicația recomandată și respectă dozele. Utilizarea frecventă, fără supraveghere medicală, poate agrava problema. Discută cu medicul dacă episoadele sunt dese.

Disclaimer: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește vizita la medic!

Surse de informare:

• “Migraines in Children: Symptoms, Causes & Treatment.” Cleveland Clinic, 6 Sept. 2023, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9637-migraines-in-children-and-adolescents. Accesat în data de 4 Mai 2026.
• Brenner, Michelle, and Donald Lewis. “The Treatment of Migraine Headaches in Children and Adolescents.” The Journal of Pediatric Pharmacology and Therapeutics, vol. 13, no. 1, Jan. 2008, pp. 17–24, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3462052/, 10.5863/1551-6776-13.1.17. Accesat în data de 4 Mai 2026.
• “Managing Childhood Migraine.” Australian Family Physician, 2017, https://www.racgp.org.au/afp/2015/june/managing-childhood-migraine. Accesat în data de 4 Mai 2026.