Sincopa la copii: investigații recomandate și rolul EEG-ului

Atunci când copilul trece printr-un episod de leșin, te poți simți copleșit și îngrijorat, mai ales dacă nu te-ai mai confruntat cu astfel de situații. Sincopa, sau leșinul, apare destul de frecvent la copii și adolescenți. De cele mai multe ori, cauza nu este asociată cu probleme pe termen lung, însă evaluarea medicală rămâne importantă, pentru a elimina potențialele riscuri sau afecțiuni severe [1]. În continuare, vei găsi informații utile despre cauzele sincopei la copii, semnele care trebuie monitorizate atent, investigațiile recomandate și modul în care electroencefalograma ajută la stabilirea diagnosticului!

Sincopa înseamnă pierderea rapidă, trecătoare, a conștienței, care se asociază cu relaxarea mușchilor corpului și cădere. Aproximativ 15% dintre copii experimentează cel puțin un episod până la adolescență, potrivit studiilor [2]. De cele mai multe ori, aceste evenimente au o cauză benignă și nu afectează sănătatea generală a copilului. Totuși, unele situații sunt cauzate de probleme medicale ce necesită investigații suplimentare și tratament adecvat [1][2].

Sincopa poate avea cauze variate, precum:

• emoții intense - anumite emoții, precum frica intensă, pot declanșa sincopa vasovagală. Spre exemplu, copilul poate leșina brusc la vederea sângelui [3];
• cauze cardiace - aritmiile sau defectele structurale cardiace pot cauza, de asemenea, leșin la copii. Dacă sincopa apare la efort fizic, spre exemplu, atunci când copilul aleargă, consultă rapid un medic, pentru că astfel de cauze implică un risc crescut de complicații;
• alte cauze - hipoglicemia, adică un nivel scăzut de zahăr în sânge, anemia sau episoadele de ortostatism pot provoca o sincopă. De exemplu, un copil care nu a mâncat la timp sau a stat mult timp în picioare poate avea un astfel de episod [1][2].

Sincopa la copii necesită aproape întotdeauna un diagnostic diferențial cu alte afecțiuni neurologice, pentru că manifestările pot fi asemănătoare cu cele ale altor afecțiuni, precum epilepsia, migrena, alte cauze neurologice. De aceea, evaluarea unui copil cu sincopă se face multidisciplinar (cardiologic, neurologic, psihologic/psihiatric).

Oricine îngrijește copii poate observa semne care preced sau însoțesc un episod de sincopă. Urmărește cu atenție aceste detalii pentru a oferi cât mai multe informații în cadrul consultului medical:

• semne premergătoare - copilul se poate plânge de amețeală, vedere neclară sau poate spune că „vede negru” în fața ochilor. Pielea devine palidă, iar transpirațiile reci sau greața pot apărea brusc. Uneori, copilul își pierde brusc puterea de a sta în picioare sau simte slăbiciune generală;
• manifestări în timpul episodului - leșinul apare brusc, copilul cade, mușchii nu mai au tonus – dar recuperarea survine rapid; majoritatea revin la normal în câteva secunde sau minute, fără amnezie sau confuzie prelungită [1].

În cazul unei sincope, copilul își revine repede și nu are convulsii generalizate. În crizele epileptice, apar contracții musculare repetate, eventual mușcarea limbii sau pierderea controlului sfincterian, iar recuperarea durează mai mult și copilul poate părea dezorientat [2].

În cazul în care copilul tău a avut o sincopă, următorii pași te ajută să primești un diagnostic precis și să previi recurența:

1.consult detaliat cu medicul pediatru - medicul pediatru va adresa întrebări despre contextul în care a apărut leșinul, istoricul familial de afecțiuni cardiace sau neurologice și simptomele asociate. De exemplu, este important să menționezi dacă un frate sau un părinte a avut episoade similare sau dacă sincopa s-a produs la efort fizic;

2.examinarea clinică atentă - medicul verifică tensiunea arterială, ascultă inima și evaluează semnele vitale. Atenția se îndreaptă către identificarea oricărei anomalii cardiovasculare sau neurologice evidente. Observațiile clinice influențează stabilirea următoarelor investigații;

3.investigații cardiace - medicul poate recomanda:

• electrocardiogramă, pentru identificarea eventualelor aritmii;
• monitorizare Holter, dacă episoadele se repetă sau se corelează cu activitatea fizică;
• ecocardiografie, pentru identificarea unor posibile defecte structurale ale inimii. Poți face această investigație la Yuno Clinic, o clinică dotată cu aparatură avansată pentru imagistică pediatrică.

4.investigații neurologice - dacă medicul suspectează probleme neuro-cerebrale, acesta poate recomanda o electroencefalogramă, investigație denumită, pe scurt, EEG. Acest test înregistrează activitatea electrică a creierului și permite diagnosticul diferențial dintre sincopă și epilepsie. Anumite situații necesită și un RMN cerebral. 

5.analize de laborator - acestea includ, de regulă, hemoleucogramă, teste de glicemie și alte analize care pot indica anemie, infecții sau dezechilibre electrolitice. Rezultatele pot evidenția cauze ascunse, cum ar fi hipoglicemia [1][2][4].

Electroencefalograma permite evaluarea activității electrice cerebrale și se efectuează prin aplicarea unor mici electrozi pe scalpul copilului. Procedura durează în mod obișnuit între 20 și 60 de minute și nu provoacă durere. Pentru ca testul să fie concludent, copilul trebuie să stea liniștit și să urmeze instrucțiunile specialistului.

În general, investigația se recomandă:

• dacă pierderea cunoștinței seamănă cu o criză epileptică, provoacă mușcarea limbii sau convulsii;
• dacă sincopele se repetă fără o cauză clar identificabilă;
• când există anomalii la consultul neurologic.

EEG-ul nu oferă informații cu privire la afecțiuni cardiace sau alte cauze non-neurologice. Rezultatele pot fi normale între episoadele clinice, de aceea medicul va interpreta rezultatul ținând cont de întregul context clinic [5]. O echipă medicală cu experiență, așa cum găsești la Yuno Clinic îți poate oferi toate detaliile de care ai nevoie!

Dacă te confrunți cu un episod de leșin la copil, urmează acești pași pentru siguranța lui:

• așază copilul pe spate, cu picioarele ridicate - această poziție facilitează revenirea circulației sangvine către creier și accelerează recuperarea;
• verifică respirația și monitorizează-l atent - asigură-te că respiră normal; oferă-i apă doar după ce își revine complet și nu forța ridicarea imediată în picioare;
• solicită asistență medicală de urgență dacă:

                   - observi dificultăți de respirație, convulsii sau confuzie prelungită;

                   - episodul apare la efort sau există probleme cardiace/neurologice cunoscute [1][2][4].

Ca părinte, poți preveni unele episoade de sincopă prin mici acțiuni zilnice, adaptate la nevoile copilului:

• încurajează-l pe cel mic să bea apă suficientă în fiecare zi;
• asigură-te că nu petrece un timp îndelungat nemișcat, mai ales la cozi sau în timpul evenimentelor școlare;
• învață-l să recunoască și să comunice simptomele care prevestesc leșinul;
• programează controale medicale periodice la Yuno Clinic pentru monitorizarea stării de sănătate.

Aceste măsuri cresc șansa de a depista din timp orice factor de risc și de a evita recidiva episoadelor de sincopă [1][4].

De cele mai multe ori, sincopa la copii poate fi gestionată fără complicații, însă evaluarea temeinică elimină orice dubiu legat de sănătatea micuțului. EEG-ul ajută la diferențierea dintre sincope și crizele epileptice și ajută medicul să ia decizii potrivite pentru fiecare caz [1][2].

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește vizita la medic. Programează un consult în clinica de pediatrie Yuno pentru evaluarea corectă a copilului tău!

Surse de informare:

[1] „Syncope” Boston Children’s Hospital, 2025, www.childrenshospital.org/conditions/syncope. 

[2] Anderson, Jeffrey B, et al. „The Evaluation and Management of Pediatric Syncope.” Pediatric Neurology, vol. 55, 17 Nov. 2015, pp. 6–13, www.pedneur.com/article/S0887-8994(15)30080-1/fulltext, https://doi.org/10.1016/j.pediatrneurol.2015.10.018. 

[3] „Vasovagal Syncope - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2025, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/vasovagal-syncope/symptoms-causes/syc-20350527. 

[4] Jean-Marc Côté. „Syncope in Children and Adolescents: Evaluation and Treatment.” Paediatrics & Child Health, vol. 6, no. 8, 1 Oct. 2001, pp. 549–551, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2805591/, https://doi.org/10.1093/pch/6.8.549. 

[5] „EEG (Electroencephalogram)” Mayoclinic.org, 2025, www.mayoclinic.org/tests-procedures/eeg/about/pac-20393875.