Primul episod de febră al copilului aduce, de multe ori, neliniște. Totuși, în majoritatea cazurilor, febra apare ca urmare a unui mecanism normal de apărare. Ea semnalează că sistemul imunitar a recunoscut un agent infecțios și a inițiat răspunsul de apărare [1].
Dacă înțelegi cum funcționează acest proces și ce poți face, concret, acasă, poți aborda episoadele de febră cu mai multă claritate și mai puțină teamă. Informațiile de mai jos te ajută să diferențiezi situațiile care pot fi monitorizate la domiciliu de cele care necesită evaluare medicală. Iată mai multe detalii!
Ce înseamnă febra la copii și cum o recunoști corect?
Febra se referă la o temperatură corporală ce depășește 38°C, măsurată corect. Valorile cuprinse între 37,5°C și 37,9°C indică subfebrilitate și apar frecvent seara, după activitate sau în contextul unei viroze ușoare.
Este important să știi că metoda de măsurare influențează rezultatul. La nivel axilar, temperatura este, în general, ușor mai mică. Rectal sau timpanic, valorile sunt mai mari cu aproximativ 0,3–0,5°C. Pentru rezultate stabile, folosește aceeași metodă la fiecare verificare și notează ora măsurării [1][2][3].
Cum apare febra și ce legătură are cu sistemul imunitar?
Atunci când virusurile sau bacteriile pătrund în organism, celulele imunitare le recunosc și eliberează substanțe numite citokine. Acestea îi transmit creierului un semnal clar de infecție. Hipotalamusul, zona care reglează temperatura corpului, crește pragul termic și declanșează febra.
Procesul este controlat și diferă complet de supraîncălzire sau insolație. În cazul febrei, corpul funcționează la o temperatură mai mare pentru a susține răspunsul imun. De aceea, copilul poate avea frisoane la început și poate părea obosit [1][2].
Cum sprijină febra lupta împotriva infecțiilor?
La temperaturi mai ridicate, multe virusuri și bacterii se multiplică mai lent. În același timp, celulele imunitare se mobilizează mai eficient și produc anticorpi într-un ritm susținut. Corpul prioritizează lupta cu infecția, iar energia copilului se direcționează către acest scop.
De aceea, copilul poate dormi mai mult sau poate refuza joaca pentru o perioadă. În majoritatea cazurilor, acest comportament reflectă adaptarea normală la boală. În infecțiile virale frecvent întâlnite în copilărie, cum sunt cele descrise în articolul despre virozele respiratorii la copii, febra dispare treptat pe măsură ce organismul elimină virusul [1][2].
Programări la Dr. Emanuela Stan
Echipa noastră te asteaptă.
Programează-te Ce valori sunt frecvente și ce ar trebui să te îngrijoreze?
O temperatură cuprinsă între 38°C și 39°C apare des în infecțiile uzuale. Chiar și valori mai mari pot fi întâlnite fără să fie vorba automat de o problemă severă. Valoarea de pe termometru nu reflectă întotdeauna gravitatea infecției. Mult mai relevantă este starea generală. Dacă copilul bea lichide, răspunde la stimuli, se liniștește în brațe sau se joacă între episoadele de febră, situația se încadrează adesea într-un răspuns imun normal. În schimb, apatia marcată, dificultățile de respirație sau refuzul complet al lichidelor necesită o evaluare medicală [1].
Mâini și picioare reci în timpul febrei: ce indică acest semn?
În faza de creștere a temperaturii, organismul redirecționează sângele către organele interne. Din acest motiv, mâinile și picioarele pot deveni reci, iar copilul poate avea frisoane. Acest lucru apare frecvent și nu indică o urgență în sine.
Îmbracă copilul lejer, acoperă-l cu o pătură subțire și menține camera la o temperatură confortabilă. După stabilizarea febrei, vei vedea că extremitățile se încălzesc. Dacă observi paloare intensă, respirație rapidă sau somnolență profundă, solicită sfatul medicului cât mai rapid [1]!
Când trebuie să scazi febra și când să o monitorizezi?
Scopul scăderii febrei este confortul copilului, nu normalizarea imediată a temperaturii. Dacă la 38,5°C copilul este activ și acceptă lichide, poți continua monitorizarea fără medicație.
Administrează antipiretice atunci când febra provoacă disconfort evident: dureri, iritabilitate, refuz de hidratare sau stare generală alterată. Respectă dozele recomandate de medic sau farmacist. Copiii cu afecțiuni cronice sau cu antecedente de convulsii febrile necesită un plan discutat din timp cu medicul pediatru [1][2].
Pași practici pentru monitorizarea febrei acasă
Monitorizarea corectă reduce anxietatea și oferă informații utile medicului:
- Măsoară temperatura la intervale regulate, folosind aceeași metodă. Notează valorile și ora;
- Urmărește starea generală, nu doar termometrul. Observă nivelul de energie, reacția la stimuli și hidratarea;
- Oferă lichide frecvent, în cantități mici. Apa, supele sau ceaiurile potrivite vârstei ajută la prevenirea deshidratării;
- Asigură confort termic. Evită supraîncălzirea și îmbracă copilul lejer;
- Notează simptomele asociate, precum tusea, durerile, erupțiile sau vărsăturile. Aceste detalii ajută la evaluare.
Acești pași sunt utili pentru majoritatea episoadelor de febră necomplicată și susțin o comunicare clară cu medicul [1][2].
Paracetamolul și ibuprofenul reduc febra temporar. Efectul apare, de obicei, în 30–60 de minute și durează câteva ore. După acest interval, temperatura poate crește din nou, mai ales dacă infecția este încă activă.
Dozajul incorect sau administrarea prea rară explică frecvent lipsa răspunsului. Evită alternarea medicamentelor fără indicație medicală. Dacă febra persistă mai multe zile sau se asociază cu tuse severă și respirație dificilă, medicul poate lua în calcul infecții mai complexe, cum este pneumonia [2].
Convulsiile febrile apar la unii copii cu vârste între 6 luni și 5 ani, de obicei ca urmare a creșterii rapide a temperaturii. Ele nu indică o afecțiune neurologică. Deși pot provoca teamă, evoluția este favorabilă în majoritatea cazurilor.
În cazul unei convulsii la copil, așază-l pe o parte și urmărește durata crizei. După primul episod sau dacă manifestările se repetă, solicită o evaluare medicală [2].
Când este necesar consultul medical?
Solicită o evaluare medicală în următoarele situații:
- Febra persistă peste 72 de ore;
- Temperatura depășește 39°C și copilul este apatic;
- Apar dificultăți de respirație, erupții neobișnuite, dureri intense sau vărsături repetate;
- Copilul refuză complet lichidele sau pare greu de trezit.
Medicul pediatru va evalua contextul și va decide care sunt investigațiile necesare sau tratamentul adecvat [1][2].
Cum abordezi episoadele febrile cu mai multă încredere?
Privește febra ca pe un răspuns temporar al organismului. Observă copilul, notează evoluția și folosește informațiile pentru a lua decizii informate. Comunicarea clară cu medicul reduce incertitudinea și ajută la adaptarea îngrijirii.
Dacă apar nelămuriri sau situația te îngrijorează, programează o evaluare medicală pentru o discuție adaptată nevoilor copilului tău.
Disclaimer medical: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru decizii legate de diagnostic și tratament, discută întotdeauna cu medicul!
Surse de informare:
[1] “High Temperature (Fever) in Children.” Nhs.uk, Oct. 2017, www.nhs.uk/symptoms/fever-in-children/. Accesat în data de 16 Ian. 2026.
[2] “Fever and High Temperature in Children and Babies - When to See a Doctor.” Healthdirect.gov.au, Healthdirect Australia, Oct. 2025, www.healthdirect.gov.au/fever-and-high-temperature-in-children. Accesat în data de 16 Ian. 2026.
[3] “How to Take Your Child’s Temperature the Right Way.” Mayo Clinic, 2025, www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/infant-and-toddler-health/in-depth/thermometer/art-20047410. Accesat în data de 16 Ian. 2026.
