Tratamentul pneumoniei la copii: Ce opțiuni există și când este necesară spitalizarea?

Pneumonia este o infecție pulmonară ce apare atunci când agenți patogeni, de obicei virusuri sau bacterii, pătrund în plămâni și determină umplerea alveolelor pulmonare (micii saci cu aer din plămâni) cu puroi și lichid. Această acumulare îngreunează respirația și reduce cantitatea de oxigen care ajunge în sânge. Pneumonia este considerată o formă de infecție respiratorie acută și, deși poate fi tratată, reprezintă o cauză majoră de deces infecțios la nivel global în rândul copiilor.[1] Tratamentul depinde de etiologia infecției și de severitatea acesteia, variind de la îngrijirea la domiciliu până la spitalizare și administrarea de tratament intensiv.

Tratamentul pneumoniei la copii depinde, după cum menționam, de cauza și severitatea acesteia. Trebuie însă luate în considerare și vârsta copilului, dar și sănătatea generală a acestuia. În majoritatea cazurilor, copiii cu forme ușoare de pneumonie pot fi tratați la domiciliu. Există însă și situații în care este necesară spitalizarea.[2]

În general, tratamentul pneumoniei la copii la domiciliu include măsuri generale de îngrijire și tratament medicamentos. 

Pneumonia virală la copii, spre deosebire de cea bacteriană, nu răspunde la tratamentul cu antibiotice. În majoritatea cazurilor, sistemul imunitar al copilului va lupta singur împotriva infecției virale.[2][3][4]

Tratamentul pneumoniei virale se concentrează pe ameliorarea simptomelor și asigurarea confortului copiilor, precum și prevenirea complicațiilor. Acesta poate include asigurarea unui repaus adecvat și consumul adecvat de lichide pentru a preveni deshidratarea. De asemenea, administrarea de antipiretice poate ajuta la reducerea febrei și disconfortului asociat cu pneumonia. În unele cazuri, în funcție și de agentul patogen implicat, pot fi prescrise medicamente antivirale. În general, nu se recomandă administrarea de medicamente antitusive pentru tusea asociată pneumoniei la copii.[2][3][4] 

Există cazuri specifice în care poate fi necesar tratamentul cu antibiotice în cadrul pneumoniei virale. De exemplu, dacă există suspiciunea că a apărut o suprainfecție bacteriană pe fondul pneumoniei virale. Această decizie poate fi luată doar de către medic, în urma unei evaluări clinice amănunțite și, eventual, a unor teste suplimentare.[2][3][4]

Consultă un medic pediatru ori un medic pneumolog pediatru înainte de a administra orice tip de medicamente copilului tău!

Tratamentul pneumoniei bacteriene la copii urmărește, în primul rând, eradicarea agentului patogen responsabil de boală. Din acest motiv, antibioticele sunt esențiale în gestionarea acestei afecțiuni. Este important de subliniat că aceste medicamente trebuie administrate doar la recomandarea medicului. Tipul exact de antibiotic și durata tratamentului variază în funcție de tipul de bacterie care a cauzat pneumonia, precum și de vârsta și sănătatea generală a copilului.[2][3][4] 

Identificarea precisă a bacteriei poate dura, astfel că se poate opta pentru un tratament empiric, adaptat în funcție de vârsta copilului și de posibilii agenți patogeni implicați. Este crucial ca întregul curs de antibiotice prescris de medic să fie completat, chiar dacă copilul se simte mai bine. Acest lucru previne reapariția infecției și reduce riscul de rezistență la antibiotice. În general, durata tipică a tratamentului antibiotic pentru pneumonia bacteriană necomplicată este de aproximativ 7 zile.[2][3][4]

Pe lângă administrarea corectă a medicamentelor, monitorizarea atentă a simptomelor copilului este extrem de importantă. În primele 48 de ore de tratament, simptomele copilului ar trebui să se amelioreze, deși tusea poate persista mai mult timp. Dacă simptomele se înrăutățesc sau nu se îmbunătățesc după câteva zile de tratament, este necesară reevaluarea medicală.[2][3][4]

Indiferent de cauza pneumoniei, există câteva lucruri pe care le poți face acasă pentru a ajuta copilul să se simtă mai bine:

• asigură-te că micuțul bea multe lichide, cum ar fi apă, supă caldă sau ceaiuri fără cofeină; febra poate duce la deshidratare, așa că este important să-l hidratezi bine; 
• copilul trebuie să se odihnească mult pentru a-și ajuta corpul să lupte împotriva infecției; o poziție semișezândă îl va ajuta să respire mai ușor; 
• asigură-te că aerul din cameră este curat și proaspăt; evită expunerea copilului la fum de țigară sau alți iritanți; 
• o dietă echilibrată, bogată în vitamine și nutrienți, îi va întări sistemul imunitar; 
• tapotamentul toracic (o tehnică de fizioterapie respiratorie care implică lovirea ușoară, ritmică a pieptului copilului de câteva ori pe zi, în timp ce stă culcat) poate ajuta la eliminarea mucusului din plămâni.[2][3][4]

Deși multe cazuri de pneumonie la copii pot fi tratate la domiciliu, există situații în care internarea este esențială.   

Unul dintre cele mai importante criterii de spitalizare este vârsta copilului: bebelușii cu vârsta sub 3 - 6 luni trebuie internați pentru tratament. Sănătatea generală a copilului reprezintă un alt criteriu important. Copiii cu sistemul imunitar slăbit sau boli cronice, cum ar fi fibroza chistică, necesită spitalizare.[2][3]

Spitalizarea mai poate fi necesară:

• în cazurile de pneumonie severă; 
• atunci când se suspectează că pneumonia este cauzată de un agent patogen periculos; 
• când copilul nu poate tolera medicația administrată oral; 
• când copilul nu se poate alimenta și hidrata corespunzător; 
• pentru copiii care nu răspund la tratamentul la domiciliu sau care au suspiciune de tuberculoză; 
• în situații în care copilul prezintă dificultăți respiratorii severe și niveluri scăzute de oxigen.[2][3]

În spital, tratamentul pneumoniei se concentrează pe susținerea funcțiilor vitale și pe corectarea dezechilibrelor provocate de infecție. Se administrează antibiotice intravenos, selectate în funcție de suspiciunile clinice și de rezultatele analizelor. În cazurile severe, se recurge la oxigenoterapie pentru a facilita respirația.[3][4]

Pneumonia poate provoca și deshidratare, motiv pentru care în spital se asigură și hidratarea copilului, care poate primi fluide intravenos sau oral. Pentru a reduce febra și disconfortul, se administrează medicamente antitermice și analgezice. În unele cazuri, pot fi necesare terapii respiratorii, cum ar fi nebulizarea sau fizioterapie toracică, pentru a ajuta la eliminarea secrețiilor din plămâni.[3][4] 

Tratamentul pneumoniei la copii variază semnificativ în funcție de etiologia bolii și de gravitatea acesteia. În timp ce multe cazuri de pneumonie, în special cele de natură virală sau formele ușoare bacteriene, pot fi gestionate la domiciliu prin tratament simptomatic și antibiotice (în caz de pneumonie bacteriană), există situații în care spitalizarea este necesară. Dacă observi semne alarmante la copilul tău, nu ezita să consulți un medic specialist, pentru o evaluare completă și pentru stabilirea celui mai bun plan de tratament.  

Disclaimer: Acest articol nu poate înlocui vizita la medic. Pentru a beneficia de un diagnostic corect și de recomandări de tratament personalizate, programează-ți copilul la o consultație de specialitate!    

Surse: 

„Pneumonia in Children”, World Health Organization, 11 Nov. 2022, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/pneumonia. Accesat la 25 Mar. 2025.

Chiemelie Ebeledike, and Thaer Ahmad. „Pediatric Pneumonia”, StatPearls Publishing, 16 Jan. 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK536940/. Accesat la 25 Mar. 2025.

„Pneumonia in Children - Community Acquired”, MedlinePlus, 2020, medlineplus.gov/ency/article/007690.htm. Accesat la 25 Mar. 2025.

„What Are the Treatments for Pneumonia in Children?”, Asthma + Lung UK, July 2022, www.asthmaandlung.org.uk/conditions/pneumonia/child/treatment. Accesat la 25 Mar. 2025.