Semne timpurii ale hepatitei la copii - când să mergi la medic?

Ca părinte, cu siguranță vrei să previi problemele de sănătate ale micuțului tău, însă uneori simptomele de boală pot trece neobservate sau pot fi confundate cu alte afecțiuni. Hepatita afectează ficatul și poate apărea chiar și la copiii care până atunci au fost sănătoși și plini de energie [1]. Dacă înveți să recunoști semnele timpurii, poți merge la medic la timp și poți ajuta copilul să primească tratament adecvat. Iată ce trebuie să știi și ce pași să urmezi dacă observi astfel de simptome acasă!

Hepatita reprezintă inflamația ficatului, organ ce contribuie la filtrarea toxinelor și la digestie. La copii, apar mai des forme virale (A, B, C, D sau E), dar și inflamații produse de anumite medicamente sau de boli rare, autoimune.

• hepatita acută: apare brusc, de obicei după contactul cu un virus sau o substanță care afectează ficatul. Simptomele pot fi evidente câteva săptămâni, apoi se atenuează;
• hepatita cronică: durează luni sau ani și, uneori, începe cu simptome discrete, greu de identificat [1][2].

Copilul tău se poate expune la hepatită dacă:

• consumă apă sau alimente contaminate cu virusul hepatitic A;
• folosește aceleași obiecte personale cu cineva infectat, cum ar fi forfecuțe pentru unghii;
• a intrat în contact cu sânge contaminat - în cazuri rare, prin transfuzii sau la naștere;
• trăiește sau frecventează locuri cu igienă precară, unde riscul de infectare este crescut.

Lipsa vaccinării și o igienă necorespunzătoare după folosirea toaletei cresc probabilitatea apariției hepatitei. Uneori, hepatita apare ca reacție la medicamente sau ca urmare a unor boli autoimune [1][3]. Discută cu un gastroenterolog pediatru dacă te îngrijorează factorii de risc.

Iată ce să urmărești:

Icterul se manifestă prin îngălbenirea pielii sau a albului ochilor. Acesta este printre primele semne ale afectării ficatului și apare pentru că nivelul de bilirubină din sânge crește, iar pigmentul galben devine vizibil. De regulă, părinții observă mai întâi schimbarea la ochi, apoi la piele, mai ales în lumină naturală.

Dacă remarci acest simptom, mergi cu copilul la medic pentru evaluare. În astfel de cazuri, medicul poate recomanda analize de sânge și o ecografie abdominală. Această investigație ajută la identificarea cauzei icterului și la aprecierea stării generale a ficatului [1][3].

O schimbare notabilă în culoarea urinei apare frecvent la copiii cu hepatită. Problema se datorează faptului că ficatul nu mai poate elimina bilirubina în mod obișnuit, iar pigmentul ajunge în urină. În unele cazuri, părinții pot observa această modificare înainte să apară icterul. Dacă observi că urina este închisă la culoare, notează și dacă există alte simptome asociate, cum ar fi dureri abdominale [3].

Dacă cel mic devine apatic, refuză să se joace sau se plânge că nu vrea să se ridice din pat, acesta poate fi un semn de afectare hepatică, mai ales dacă simptomul persistă mai multe zile [1].

Copiii cu hepatită descriu adesea dureri în partea dreaptă-sus a abdomenului, sub coaste. Durerea poate apărea constant sau doar la palpare ușoară. Uneori, abdomenul arată ușor mărit, iar copilul se poate plânge că simte presiune sau un disconfort care se accentuează după o masă mai consistentă [1].

Senzația de greață sau vărsăturile fără motiv alimentar apar în cazurile acute de hepatită. Un copil poate refuza mâncarea sau lichidele și poate avea vărsături care nu cedează la tratament simptomatic uzual. Dacă observi că aceste simptome se mențin mai mult de 24-48 de ore sau sunt asociate cu alte semne din această listă, mergi la medic [1][3]. 

Unii copii dezvoltă febră care nu trece ușor la tratamentul obișnuit, însă nu atinge valori ridicate (peste 39°C). Febra apare ca reacție a organismului la infecția virală. Asocierea cu icter, greață sau durerile abdominale indică necesitatea unei evaluări medicale [2].

Când ficatul nu mai secretă bilă normal, scaunul copilului poate deveni palid, gri sau albicios. Poate fi util să observi cu atenție aspectul scaunului, pentru a nu trece cu vederea o potențială modificare [1][2].

Dacă vezi că cel mic slăbește gradual, nu vrea să mănânce și, totodată, are alte simptome descrise mai sus, acest lucru poate indica o problemă la nivel hepatic. Copiii cu hepatită cronică, de exemplu, pot pierde din masă musculară pe parcursul câtorva săptămâni, pe fondul lipsei de poftă de mâncare. Discută deschis la consultațiile medicale despre orice modificare a greutății sau despre apetitul copilului [1][2].

Solicită ajutor medical fără întârziere dacă:

• observi icter intens brusc;
• copilul devine confuz, somnolent sau nu răspunde așa cum o făcea de obicei;
• apar sângerări neobișnuite, abdomenul se umflă sau vărsăturile nu se opresc.

Aceste situații pot semnala agravări rapide ale bolii hepatice, iar diagnosticarea promptă face diferența [1][2][3]. Echipa medicală Yuno te poate ajuta cu o evaluare clară și sprijin dedicat.

Pentru un diagnostic corect, specialistul urmează, de regulă, câteva etape:

• consultul medical specializat: medicul pune întrebări despre simptome, expuneri posibile, vaccinări și despre istoricul recent al copilului. Un gastroenterolog pediatru de la Yuno poate realiza o analiză amănunțită și îți poate explica detaliile pe înțelesul tău;
• examinarea fizică: medicul palpează abdomenul și verifică semnele vizibile, cum ar fi icterul;
• analizele de sânge: se verifică transaminazele, nivelul de bilirubină, dar și markerii virali pentru tipurile de hepatită frecvent întâlnite la copii;
• ecografia abdominală: prin ecografie, medicul vizualizează ficatul pentru a depista eventuale modificări ale structurii sau dimensiunii acestuia. Procedura nu doare, durează câteva minute și nu implică radiații;
• alte investigații: în cazuri complexe, se pot recomanda teste suplimentare sau, rar, o biopsie hepatică [2].

Tratamentul depinde de tipul și de stadiul bolii:

• pentru hepatita A și E, de obicei, se recomandă repaus acasă, hidratare și monitorizare. Evoluția este, de cele mai multe ori, favorabilă;
• în hepatita B sau C medicul poate indica tratamente antivirale, în funcție de vârsta copilului și de rezultatele analizelor. Aceste medicamente se administrează doar cu prescripție și supraveghere atentă;
• în cazul în care apare hepatita autoimună sau cronică, medicul poate recomanda tratamente menite să echilibreze răspunsul imunitar al organismului. Poți discuta detaliile terapiilor și posibilele reacții adverse direct la consultație, pentru că nu există o soluție unică pentru toți copiii.

Chiar dacă unele simptome dispar, urmează planul de tratament și participă la evaluările periodice [1][2]!

• vaccinarea împotriva hepatitei A și B reduce riscul de infecție. Vaccinul împotriva hepatitei B face parte din schema națională, iar siguranța sa a fost validată în numeroase studii;
• igiena personală previne infecțiile: încurajează copilul să își spele mâinile după utilizarea toaletei și înainte de masă;
• asigură apă potabilă și alimente proaspete – gătește corect carnea și spală fructele cu atenție. Asigură-te că cei mici nu beau apă direct din surse nesigure;
• monitorizează participarea copilului în colectivități – dacă în colectivitățile frecventate de copil apar cazuri de hepatită, discută cu medicul despre necesitatea unor teste sau investigații suplimentare;
• programează controale regulate la medici specializați dacă știi că există factori de risc – programarea unui consult la o clinică de pediatrie cu experiență aduce claritate și liniște. O echipă competentă îți explică fiecare etapă a evaluării și te ajută să iei decizii informate pentru sănătatea copilului [3].

Urmărește cu atenție simptomele enumerate – icter, modificări la urină sau scaun, oboseală și dureri abdominale. Multe forme de hepatită se transmit prin contact cu viruși sau din cauza igienei deficitare, dar există soluții eficiente de prevenție. Apelează la specialiști cu experiență, care pot recomanda analize și investigații imagistice pentru a stabili rapid diagnosticul. Nu amâna consultul dacă ai suspiciuni legate de sănătatea hepatică a copilului tău. Vaccinarea, informarea corectă, programele de prevenție și colaborarea cu medici dedicați protejează sănătatea familiei pe termen lung [1][2][3].

Acest material are un scop informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Programează un consult în clinica de pediatrie Yuno dacă suspectezi orice problemă hepatică la copilul tău!

Surse de informare:

[1] „Hepatitis in Children.” The Johns Hopkins University, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/hepatitis/hepatitis-in-children. 

‌[2] „Hepatitis in Children.” Stanford Medicine Children’s Health, 2025, www.stanfordchildrens.org/en/topic/default?id=hepatitis-in-children-90-P02517. 

‌[3] „How Do Children Get Hepatitis?” HealthyChildren.org, 2006, www.healthychildren.org/English/health-issues/conditions/abdominal/Pages/Hepatitis.aspx.