Simptomele intoleranței la lactoză: Ce trebuie să știi ca părinte

Dacă ai observat că micuțul tău prezintă disconfort digestiv după ce consumă lapte sau produse lactate, este posibil să aibă intoleranță la lactoză. Această afecțiune, deși nu este periculoasă, poate provoca simptome neplăcute și poate afecta calitatea vieții copilului. În acest articol, își vom spune ce este intoleranța la lactoză, care sunt simptomele sale și cum le poți gestiona eficient pentru a asigura bunăstarea copilului tău.

Intoleranța la lactoză reprezintă, pe scurt, incapacitatea organismului de a descompune lactoza, un tip de zahăr prezent în lapte și în produsele lactate. Cauza o reprezintă deficitul de lactază, o enzimă produsă în intestinul subțire. În mod normal, sub acțiunea ei, lactoză este descompusă în zaharuri mai simple (glucoză și galactoză), care sunt apoi absorbite și transportate în fluxul sanguin, unde acționează ca nutrienți.[1][2]

La persoanele cu intoleranță la lactoză, acest proces nu se desfășoară corect. Lactoza nu poate fi descompusă în intestinul subțire și, în schimb, ajunge nedigerată în colon. Aici, este descompusă de bacteriile normale ale colonului într-un proces numit fermentație, provocând simptome digestive neplăcute.[1][2]

Atenție! Intoleranța la lactoză nu trebuie confundată cu alergia la lapte, care este o reacție a sistemului imunitar la proteinele din lapte și poate avea consecințe mult mai severe.

Simptomele intoleranței la lactoză la copii pot fi diverse și pot varia de la ușoare la severe, în funcție de gradul de toleranță la lactoză, dar și de cantitatea de lactoză consumată. Simptomele „tipice” observate în astfel de cazuri sunt:

• distensia abdominală (balonarea); 
• crampele abdominale; 
• eructațiile excesive; 
• flatulența; 
• borborismele (zgomotele intestinale); 
• nevoia imperioasa de defecare; 
• scaunele frecvente, apoase, ce se emit exploziv.[1][2][3]

Există trei tipuri principale de intoleranță la lactoză: primară, secundară și congenitală.

Cea mai comună este intoleranța primară la lactoză, în cazul căreia producția de lactază scade treptat, odată cu vârsta, în special după ce dieta devine mai diversificată și se bazează mai puțin pe lapte. Debutul bolii este subtil, primele simptome fiind observate abia în adolescență sau chiar la vârsta adultă. Intoleranța secundară la lactoză apare atunci când producția de lactază scade după o boală, o leziune sau o intervenție chirurgicală. Bolile asociate cu intoleranța secundară la lactoză includ infecțiile gastrointestinale, boala celiacă și boala Crohn. Intoleranța congenitală (prezentă de la naștere) la lactoză este foarte rară și este transmisă genetic (ambii părinți trebuie să prezinte aceeași mutație genetică pentru a transmite copilului afecțiune).[1][2][3]

Dincolo de cele trei tipuri deja menționate, mai poate apărea și deficiența de lactază de dezvoltare sau intoleranța la lactoză de dezvoltare. Este o formă temporară, care apare la copiii prematuri născuți între 28 și 37 de săptămâni de gestație, din cauza faptului că intestinul lor este subdezvoltat. Acest tip de intoleranță la lactoză dispare pe măsură ce bebelușul crește.[1][4] 

În general, intoleranța la lactoză este rară la copiii cu vârsta sub 5 ani, iar forma secundară este mai frecvent întâlnită la cei mici.[1]

Dacă observi că simptomele intoleranței la lactoză apar în mod constant la copilul tău după ce consumă lapte sau lactate, primul lucru pe care trebuie să îl faci este să consulți un medic gastroenterolog pediatru, pentru confirmarea diagnosticului.

Ulterior, ți se vor recomanda cele mai bune strategii de a gestiona intoleranța la lactoză. În majoritatea cazurilor, apariția simptomelor digestive poate fi prevenită prin reducerea cantității de alimente cu lactoză consumate sau prin evitarea completă a acestora. Este însă important ca modificările în dietă să se facă corect, astfel încât, după eliminarea laptelui și lactatelor, organismul copilului să nu fie privat de nutrienții necesari pentru creșterea și dezvoltarea sa. Trebuie să te asiguri, de exemplu, că micuțul tău primește suficient calciu din surse alternative, cum ar fi din legumele cu frunze verzi (măcrișul, spanacul, varza kale, ș.a.) semințele de susan și chia sau sardinele.[2][3][4]  

În unele cazuri, medicul poate recomanda administrarea unui supliment de lactază înainte de consumul alimentelor sau băuturilor care conțin lactoză. Acesta poate reduce sau preveni simptomele. Dacă intoleranța la lactoză este cauzată de o altă afecțiune, cum ar fi boala celiacă, tratamentul se va adresa cauzei bolii de bază care determină intoleranța.[2][3][4]  

Intoleranța la lactoză este o afecțiune comună care poate cauza disconfort digestiv, dar care, în majoritatea cazurilor, nu este periculoasă și nici foarte dificil de gestionat. Cu un regim alimentar echilibrat și câteva ajustări simple, copilul tău poate avea o viață sănătoasă și activă, fără restricții majore. Dacă bănuiești că micuțul tău are intoleranță la lactoză, începe prin a observa reacțiile sale la consumul de lactate și adresează-te unui medic pentru a afla ce teste sunt recomandate pentru confirmarea diagnosticului.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol nu reprezintă un substitut pentru vizita la medic. Pentru a beneficia de un diagnostic corect și recomandări personalizate de tratament, programează o consultație de specialitate.

Surse:  

• Malik, Talia F, and Kiran K Panuganti. „Lactose Intolerance”, StatPearls Publishing, 17 Apr. 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK532285/. Accesat la 10 Feb. 2025.
• „Lactose Intolerance”, American College of Gastroenterology, 13 May 2024, gi.org/topics/lactose-intolerance-in-children/. Accesat la 10 Feb. 2025.
• „5 Can’t-Miss Signs That Your Child Is Lactose Intolerant”, Cleveland Clinic, 4 Feb. 2020, health.clevelandclinic.org/5-cant-miss-signs-child-lactose-intolerant. Accesat la 10 Feb. 2025.
• „Lactose Intolerance”, Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/lactose-intolerance/symptoms-causes/syc-20374232. Accesat la 10 Feb. 2025.