Alimentația copiilor cu tulburare de spectru autist (TSA)

Copiii cu autism pot avea comportamente alimentare ritualice, limite alimentare, obiceiurile dezordonate de hrănire și asocieri neobișnuite. Variația în textură sau culori poate să nu fie acceptată. În aceste situații, alimentele care ar putea provoca sufocare ar trebui evitate, iar un mediu controlat este necesar pentru a nu omite mese sau pentru a nu exista riscul de distragere din timpul meselor. În aceste condiții, ar trebui acordată o atenție deosebită alimentației copiilor care sunt diagnosticați cu tulburare de spectru autist (TSA).

• Alergii și intoleranțe
  
  
• Abordări dietetice
  
• Când trebuie să apelezi la un dietetician
  
• O consultație este suficientă?
  
• Tratament și modificările stilului de viață
  
• Cum ar trebui să arate mesele unui copil cu TSA?

Alergia alimentară este o reacție exagerată a sistemului imunitar al organismului la anumite alimente. Când o persoană are alergii alimentare atunci când consumă un aliment la care este alergică, sistemul imunitar reacționează, provocând simptome precum erupții cutanate, umflături, dificultăți respiratorii sau chiar reacții severe, precum șocul anafilactic.

Intoleranța alimentară este o reacție a organismului la anumite alimente, dar nu implică sistemul imunitar așa cum se întâmplă în cazul alergiilor alimentare. Este asociată cu incapacitatea organismului de a digera anumite substanțe din alimente, cum ar fi lactoza din lapte sau glutenul din grâu. Simptomele pot include greață, balonare, diaree sau dureri abdominale. Este important de remarcat că intoleranța alimentară nu este la fel de severă ca și alergia alimentară și nu pune viața în pericol, dar poate fi inconfortabilă și necesită gestionare dietetică adecvată.

Alergiile sau sensibilitățile sunt frecvente, iar copiii cu autism adesea prezintă deficiență de imunoglobulină A (IgA), număr redus de celule NK (celule ucigașe naturale), anticorpi împotriva receptorilor de serotonină și un răspuns al factorului de necroză tumorală (TNF) la caseină, gluten și soia (Vojdani et al., 2008).

Intervențiile dietetice sunt explorate ca o abordare potențială pentru îmbunătățirea simptomelor și a sănătății generale la persoanele cu tulburări din spectrul autismului (TSA) [1] [2] [3] [4]. Unele intervenții dietetice studiate în mod obișnuit includ dieta fără cazeină fără gluten și suplimentele probiotice [5] . Cu toate acestea, dovezile actuale sunt limitate și sunt necesare mai multe cercetări pentru a trage concluzii definitive cu privire la eficacitatea acestor intervenții. Este important de menționat că modificările dietetice ar trebui puse în aplicare sub supravegherea dieteticienilor, specialiști din domeniul sănătății și doar după evaluările clinice, evaluarile antropometrice și valorile biochimice. Nu există un regim alimentar care să se potrivească tuturor copiilor cu autism, nevoile metabolice fiind variate la nivel individual.

În calitate de părinte, poți întâlni dificultăți încă de la diversificare, iar sprijinul unui dietetician poate fi extrem de important pentru a asigura o nutriție adecvată. Este recomandat să programezi o consultație când:

• întâmpini dificultăți în gestionarea nevoilor nutriționale specifice ale copilului
  
• nu reușești să asiguri numărul minim de mese sau cantitatea acestora nu este semnificativă
  
• copilul este concentrat pe anumite alimente sau culori
  
• există carențe nutriționale
  
• copilul prezintă alergii sau intoleranțe.

Dieteticienii pot oferi sprijin și îndrumare în gestionarea problemelor alimentare specifice, cum ar fi selectivitatea alimentelor și problemele de procesare senzorială. De asemenea, ei pot oferi informații despre diete specializate și pot ajuta la asigurarea unei diete echilibrate și adecvate, adaptate nevoilor individuale ale copilului cu autism. Colaborarea cu un dietetician este benefică în gestionarea problemelor nutriționale și a afecțiunilor gastro-intestinale întâlnite frecvent la copiii cu autism.

În general, pentru a asigura îndrumarea adecvată și pentru a obține rezultate optime pe termen lung, este recomandată o abordare continuă și evolutivă, implicând mai multe sesiuni de consultanță și evaluări regulate. Astfel, prin monitorizarea progresului și adaptarea strategiilor dietetice în concordanță cu nevoile individuale în schimbare ale copilului, se poate asigura o îngrijire nutrițională corespunzătoare și o evoluție optimă a acestuia.

Din perspectivă medicală, tratamentul și modificările stilului de viață pentru copiii cu tulburare de spectru autist (TSA) se bazează pe o abordare multidisciplinară și personalizată, adaptată nevoilor individuale ale fiecărui copil. Iată câteva aspecte importante:

• Terapia comportamentală este un pilon central al tratamentului pentru copiii cu TSA. Aceasta poate include terapia aplicată comportamental (ABA), terapia cognitiv-comportamentală (CBT), terapia ocupatională și alte forme de terapie adaptate nevoilor individuale ale copilului.
  
• Modificările în dieta și suplimentarea nutritivă pot juca un rol în gestionarea simptomelor asociate cu TSA. De exemplu, unele cercetări sugerează că anumite diete speciale, cum ar fi dieta fără gluten și fără cazeină, ar putea aduce beneficii pentru unii copii cu TSA. Este important să se lucreze cu un dietetician specializat pentru a stabili un plan alimentar adecvat.
  
• Unii copii cu TSA pot beneficia de tratament medicamentos pentru gestionarea anumitor simptome asociate, cum ar fi comportamentele repetitive sau agresivitatea. Medicamentele pot fi prescrise în mod individualizat și trebuie monitorizate îndeaproape de către un medic specialist.
  
• Activitatea fizică regulată și participarea la activități sociale pot contribui la îmbunătățirea stării generale de sănătate și a calității vieții pentru copiii cu TSA. Aceste activități ar trebui să fie adaptate nivelului de funcționare al copilului și să ofere sprijin și încurajare corespunzătoare.

Pentru a asigura un aport adecvat de nutrienți esențiali, mesele unui copil cu TSA ar trebui să includă o varietate de alimente bogate în fibre, acid folic, calciu, fier, zinc și vitaminele A, C, D, E, K, B6 și B12.

Alimentele recomandate pentru a asigura un echilibru adecvat al nutrienților includ leguminoasele, arahidele și untul de arahide, semințele de floarea-soarelui, ouăle, fructele de mare, semințele de chia, laptele de soia, migdalele și laptele de migdale, smochinele și caisele uscate, edamame, legumele crucifere (kale și broccoli), spanacul, cerealele fortificate pentru micul dejun, lintea, ciocolata neagră, carnea slabă de vită, curcan și pui, năutul, ovăzul, mazărea verde, mango, pepenele galben, roșiile și sucul de roșii, morcovii, ardeii grași roșii dulci, dovleacul, citricele, ciupercile, sfecla roșie, dovleacul copt, avocado, orezul, ceapa și usturoiul.

Este important să se evite alimentele care pot provoca probleme digestive sau comportamentale negative, cum ar fi laptele și alte produse lactate, produsele din grâu, alimentele cu conținut ridicat de zahăr și mezelurile procesate.

Colaborarea cu un dietetician, poate ajuta la stabilirea unui plan alimentar adecvat, iar un terapeut comportamental poate elabora un plan pentru introducerea treptată a alimentelor noi în dieta copilului în mod optim.

În concluzie, tratamentul și modificările stilului de viață pentru copiii cu TSA trebuie să fie personalizate și să implice o echipă multidisciplinară de profesioniști, incluzând terapeuți comportamentali, educaționali, medici și dieteticieni, pentru a asigura un abordaj holistic și eficient în gestionarea tulburării.

Bibliografie

• Sabiha, Alam., Cara, J., Westmark., Elizabeth, A., McCullagh. Diet in treatment of autism spectrum disorders. Frontiers in Neuroscience, (2023). doi: 10.3389/fnins.2022.1031016
  
• Cosmina, Moghior. Systematic Review of the Efficacy of Gluten-Free/Casein-Free diet or Supplementary Diets to Alleviate Symptoms of Autism Spectrum Disorder in Children. (2023). doi: 10.21203/rs.3.rs-2647505/v1
  
• Aleksandra, Mazurek., Damian, Machaj., Jakub, Polák., Jakub, Lis., Dominik, Machaj., Przemysław, Raczkiewicz. The role of diet and supplementation in the prevention and treatment of autism spectrum disorders. Journal of Education, Health and Sport, (2023). doi: 10.12775/jehs.2023.26.01.001
  
• Candace, M, Gragnani. Promoting Healthy Lifestyles and Well-Being in Autistic Youth. Pediatrics, (2022). doi: 10.1542/peds.2020-049437h