Pancreatita acută la copil: rolul alimentației și al obiceiurilor de viață

Pancreasul este o glandă esențială pentru digestie și reglarea nivelului de zahăr din sânge. Când apare o inflamație bruscă, precum pancreatita acută, copilul poate resimți dureri abdominale intense și disconfort major. Această afecțiune necesită atenție medicală rapidă și o abordare integrată, care să includă investigații corecte și un plan de recuperare personalizat. Înțelegerea modului în care alimentația și obiceiurile de viață influențează sănătatea pancreasului este esențială pentru prevenirea recurențelor și sprijinirea unei dezvoltări armonioase [1]. Iată ce trebuie să știi!

Pancreatita acută este o inflamație bruscă a pancreasului. Deși este mai frecvent întâlnită la adulți, pancreatita poate apărea și la copii, inclusiv la vârste mici. De cele mai multe ori, episodul este reversibil, însă necesită diagnostic și tratament prompt pentru a preveni complicațiile [1].

Cauzele pancreatitei pot fi multiple, iar identificarea lor este esențială pentru prevenirea recurenței. Printre cele mai frecvent întâlnite situații se numără:

• infecțiile virale sau bacteriene – pot declanșa inflamația pancreasului;
• traumatismele abdominale – loviturile în zona abdomenului sunt frecvente în sport sau în cazul unui accident;
• malformațiile congenitale ale pancreasului sau căilor biliare;
• calculii biliari – mai rar întâlniți la copil, dar posibili. Aceștia pot bloca drenajul secrețiilor pancreatice;
• medicamentele – unele antibiotice sau anticonvulsivante pot avea ca efect secundar pancreatita;
• bolile genetice sau metabolice – fibroza chistică, hipertrigliceridemia.

În unele cazuri, medicii nu pot identifica un factor declanșator clar – atunci vorbim despre pancreatită acută idiopatică [1][2][3].

Simptomele pancreatitei la copil trebuie recunoscute rapid, pentru că inflamația poate evolua sever. În general pot apărea simptome precum:

• durere abdominală intensă, de obicei în partea superioară a abdomenului, care poate iradia spre spate;
• greață și vărsături persistente;
• febră moderată sau mare;
• abdomen sensibil la atingere, uneori umflat;
• oboseală, apatie și refuzul alimentației.

Dacă observi aceste manifestări, mergi imediat cu copilul la medicul pediatru. Diagnosticul se pune prin examen clinic, analize de sânge (amilază, lipază) și ecografie abdominală [1][2].

Din fericire, în majoritatea cazurilor, pancreatita acută se vindecă în totalitate dacă este diagnosticată la timp și copilul primește tratament adecvat. Recuperarea poate dura de la câteva zile până la câteva săptămâni, în funcție de severitatea afecțiunii.

Tratamentul presupune, de obicei, spitalizare, hidratare intravenoasă și repaus digestiv inițial, pentru a-i permite pancreasului să se refacă. După stabilizarea copilului, alimentația se reia treptat, sub supravegherea medicului și, ideal, a unui specialist în nutriție clinică [1][2].

Alimentația are un rol important în recuperarea după un episod de pancreatită, însă nu este recomandat să faci schimbări majore pe cont propriu. Orice dietă care nu este perfect adaptată nevoilor copilului poate prelungi simptomele sau poate provoca recidive.

De aceea, este esențial ca planul alimentar să fie stabilit în colaborare cu un medic gastroenterolog pediatru și un specialist în nutriție clinică și dietetică. Aceștia vor ține cont de:

• gradul de severitate al pancreatitei;
• vârsta copilului;
• nevoile nutriționale individuale;
• eventualele boli asociate.

În general, se reiau treptat alimentele ușor digerabile, cu monitorizarea toleranței. Este important ca părinții să nu impună diete restrictive sau cure care pot face mai mult rău decât bine [1][2].

Un stil de viață echilibrat are un rol semnificativ în prevenirea unui nou episod. Se recomandă:

• Menținerea unei hidratări corespunzătoare pe tot parcursul zilei;
• Alimentația echilibrată – o dietă bogată în grăsimi și zahăr poate suprasolicita pancreasul;
• Evitarea expunerii copilului la traumatisme abdominale – folosirea echipamentului de protecție la sporturi de contact;
• Monitorizarea atentă a trigliceridelor și a greutății copilului, sub ghidaj medical;
• Respectarea planului de urmărire stabilit de către medic, inclusiv controalele periodice.

Un mod de viață sănătos, fără excese, ajută pancreasul să funcționeze normal și reduce riscul de complicații [1][2].

Un episod de pancreatită poate fi stresant pentru întreaga familie. Durerea copilului, spitalizarea și restricțiile temporare pot provoca anxietate. Este util să explici copilului, pe înțelesul lui, ce se întâmplă și de ce tratamentul este important.

Empatia și sprijinul emoțional sunt la fel de importante ca tratamentul medical. Comunicarea calmă și implicarea copilului în deciziile legate de îngrijire îl ajută să se simtă în siguranță [4].

Nu amâna vizita la medic dacă observi:

• durere abdominală severă și persistentă;
• vărsături repetate;
• febră însoțită de durere abdominală;
• abdomen umflat sau sensibil.

Diagnosticarea timpurie și tratamentul prompt cresc șansele de vindecare rapidă și reduc riscul de complicații [1][2].

Pancreatita acută la copil este o afecțiune serioasă, dar care se vindecă, dacă este recunoscută și tratată la timp. Alimentația și obiceiurile de viață joacă un rol esențial în recuperare și prevenirea recidivelor, dar acestea trebuie gestionate sub supraveghere medicală, nu pe cont propriu [1].

În cazul în care copilul tău a trecut printr-un episod de pancreatită sau vrei să previi recurența, programează un consult în cadrul clinicii de pediatrie Yuno, unde specialiștii vor crea un plan alimentar personalizat, sigur și echilibrat.

Disclaimer: Acest articol are un scop exclusiv informativ și nu înlocuiește vizita la medic. Pentru un diagnostic corect și un plan de tratament personalizat, adresează-te unui medic pediatru sau unui specialist în gastroenterologie!

Surse de informare:

[1] “Pancreatitis” Boston Children’s Hospital, 2025, www.childrenshospital.org/conditions/pancreatitis. Accesat în data de 23 Sept. 2025.

‌[2] Suzuki, Mitsuyoshi. “Acute Pancreatitis in Children and Adolescents.” World Journal of Gastrointestinal Pathophysiology, vol. 5, no. 4, 1 Ian. 2014, pp. 416–416, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4231506/, https://doi.org/10.4291/wjgp.v5.i4.416. Accesat în data de 23 Sept. 2025.

[3] “Pancreatitis in Children.” The Johns Hopkins Hospital, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/pancreatitis-in-children. Accesat în data de 23 Sept. 2025.

‌[4] McGuire, Sean P, et al. “Pancreatitis Associated Anxiety, Depression, and Stress: Hypothesis, Definition, and Intervention.” Surgery Open Science, vol. 10, 2 July 2022, pp. 50–52, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9343402/, https://doi.org/10.1016/j.sopen.2022.06.005. Accesat în data de 23 Sept. 2025.