Colita la copii: ce este și cum o recunoști?

Copilul tău are dureri abdominale, diaree sau scaune cu sânge? Aceste simptome pot semnala o afecțiune digestivă care necesită atenție, iar una dintre posibilități este colita. Ți-am pregătit câteva informații care te vor ajuta să înțelegi mai bine ce este aceasta și cum o poți recunoaște.

Colita este o inflamație a mucoasei intestinului gros (colon), ultima parte a tractului digestiv. Poate fi acută sau cronică și poate fi asociată cu enterita (inflamația intestinului subțire), proctita (inflamație mucoasei rectului) ori cu ambele.[1][2][3]

Colita la copii este o afecțiune care poate lua diverse forme, fiecare având cauzele și particularitățile sale:

• colita infecțioasă - este cel mai frecvent întâlnit tip de colită pediatrică, în special la copiii cu vârsta peste 1 an; poate fi cauzată de infecții cu diverși agenți patogeni (bacterii, virusuri sau paraziți); Escherichia coli și Salmonella, de exemplu, sunt cauze frecvente ale colitei infecțioase la copii; de obicei, acest tip de colită se dezvoltă în urma consumului de alimente și băuturi contaminate;  
• enterocolita necrozantă - este un tip de colită frecvent întâlnit la nou-născuți, în special la cei prematuri; 
• colita alergică - este mai comună la sugari cu vârsta cuprinsă între 2 săptămâni și 1 an și apare, de regulă, ca urmare a unei hipersensibilități la proteinele din laptele de vacă, soia, mai rar alte alimente 
• colita pseudomembranoasă - este o formă de colită asociată  infecției cu  Clostridium difficile; apare de obicei după tratamente cu antibiotice, care perturbă flora intestinală normală, permițând proliferarea C. difficile și producerea de toxine specific acesteia 
• bolile inflamatorii intestinale - includ colita ulcerativă, care afectează exclusiv mucoasa colonului, provocând inflamație și ulcerații, și boala Crohn, care poate afecta orice segment al tractului digestiv; mai există și așa-numita colită nedeterminată, o inflamație cronică a colonului care nu poate fi clasificată clar ca boală Crohn sau colită ulcerativă prin metodele de diagnostic convenționale; 
• colita ischemică - este o formă de vasculită care rezultă din inflamația și ischemia mucoasei colonului, provocând sângerări rectale și dureri abdominale; această formă de colită este frecventă în Purpura Henoch-Schönlein, un tip de vasculită (inflamație a vaselor de sânge).[1][2][3]

Simptomele colitei la copii pot varia, dar printre cele mai comune se numără:

• diareea; 
• scaunele cu sânge și/sau mucus; 
• durerile și crampele abdominale (durerea poate fi difuză sau localizată; de exemplu, copiii cu boala Crohn pot acuza dureri localizate în cadranul inferior drept sau periombilical); 
• senzația imperioasă de defecare (tenesme); 
• greața și vărsăturile;
• febra.[1][2][3]

Alte simptome asociate colitei la copii sunt: 

• pierdere în greutate; 
• întârzierea creșterii; 
• oboseală și stare generală alterată.[1][3]

Ce alte simptome mai apar depinde de tipul specific de colită și de severitatea acesteia. De exemplu, în cazul bolilor inflamatorii intestinale la copii, pe lângă simptome precum cele menționate mai sus, sunt frecvente și anumite manifestări extraintestinale, care pot include: 

• dureri articulare; 
• afte bucale; 
• întârzierea dezvoltării pubertare; 
• inflamații ale ochilor, cum ar fi uveita, irita și episclerita; 
• calculi renali.[3]

De asemenea, în cazul bolii Crohn, în aproximativ 15% dintre cazuri, copilul va dezvolta fisuri, excrescențe cutanate, fistule și abcese în zona anală cu câțiva ani înainte de simptomele intestinale.[3]

Indiferent de tipul său, dacă nu este tratată corespunzător, colita poate duce la deshidratare severă, anemie (din cauza pierderilor de sânge), malnutriție și, în cazuri rare, la complicații chiar mai grave. De aceea este foarte important să te adresezi unui medic la momentul potrivit.[3] 

Cere sfatul unui medic pediatru sau al unui medic gastroenterolog pediatru dacă cel mic prezintă oricare dintre următoarele simptome:

• diaree severă care persistă mai mult de două zile;
• prezența sângelui în scaun;
• dureri abdominale intense sau persistente;
• febră mare; 
• semne de deshidratare (ex: plâns fără lacrimi, urinări rare, letargie ș.a);
• vărsături persistente;
• refuzul de a mânca sau de a bea lichide;
• pierdere inexplicabilă în greutate.[1][3]

Diagnosticul colitei la copii implică de obicei o anamneză detaliată, un examen fizic și analize de sânge și de scaun. În funcție de prezumția clinică, medicul poate recomanda și investigații imagistice. Ulterior, după identificarea corectă a tipului specific de colită și a cauzei acesteia, va putea stabili și un plan de tratament adecvat.[1][2][3]

Colita la copii poate avea multiple cauze și manifestări variate. Cunoașterea și recunoașterea timpurie a simptomelor și consultarea medicului sunt esențiale pentru un diagnostic precis și un plan de tratament eficient, pentru a ameliora simptomele, a preveni complicațiile și a asigura o calitate a vieții cât mai bună pentru copil. Ignorarea semnelor de alarmă poate duce la complicații serioase, inclusiv deshidratare severă și probleme de creștere si dezvoltare. Nu amâna vizita la medic dacă ai motive să suspectezi o astfel de afecțiune. Te așteptăm la Yuno Clinic, pentru o consultație amănunțită!

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest material au caracter general și nu pot fi considerate un substitut pentru vizita la medic. Pentru un diagnostic corect și un plan de tratament personalizat, consultă un medic pediatru sau un medic gastroenterolog pediatru. 

Surse:

1.Azer, Samy A, and Yan Sun. „Colitis”, National Library of Medicine, 7 Aug. 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK541037/. Accesat la 26 iunie 2025.

2.„Colitis: Symptoms, What It Is, Types & Treatment”, Cleveland Clinic, July 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/23384-colitis. Accesat la 26 iunie 2025.

3.Piccoli, David A. „Colitis: Practice Essentials, Pathophysiology, Etiology”, Medscape, 29 Oct. 2024, emedicine.medscape.com/article/927845-overview. Accesat la 26 iunie 2025.