Dieta fără gluten: între diagnostic medical și stil de viață adaptat

În ultimii ani, alimentația fără gluten a devenit un subiect intens discutat, atât în mediul medical, cât și în rândul părinților. Deși poate părea o soluție la îndemână pentru diverse simptome digestive, eliminarea glutenului este justificată doar în anumite situații medicale bine definite și întotdeauna pe baza unui diagnostic stabilit de medicul specialist [1].

Dacă te întrebi când poate fi recomandat un astfel de regim pentru copilul tău, în acest articol vei găsi informații clare despre afecțiunile în care glutenul trebuie evitat, ce presupune această schimbare și de ce este esențială evaluarea dietetică înainte de a începe un regim fără gluten.

Regimul alimentar implică evitarea produselor ce conțin gluten, un complex proteic regăsit în alimentele procesate din grâu și cereale înrudite, precum orzul și secara. Este o schimbare majoră a stilului de viață, ce se aplică numai în urma unui diagnostic medical clar și nu ca preferință alimentară generală. Există câteva situații în care adoptarea unei alimentații fără gluten devine necesară:

• boala celiacă, o afecțiune în care expunerea la gluten declanșează un răspuns imun;
• alergia la grâu, în care organismul reacționează și la cele mai mici cantități de proteine din grâu ingerate sau, uneori, chiar si inhalate;
• sensibilitatea non-celiacă la gluten, diagnostic stabilit doar după excluderea celorlalte cauze medicale.

În aceste situații, specialistul recomandă evitarea strictă a produselor care pot conține gluten, pentru a preveni agravarea simptomelor și pentru a proteja sănătatea pe termen lung. În lipsa unui motiv medical bine definit, eliminarea glutenului nu aduce beneficii și poate crea dezechilibre nutriționale, motiv pentru care este importantă evaluarea de specialitate înainte de orice schimbare alimentară [1][2].

Înainte de a lua în considerare orice restricție alimentară, este important să observi cu atenție manifestările copilului și să ceri sfatul unui specialist. Anumite manifestări pot sugera necesitatea unei evaluări medicale pentru depistarea unor afecțiuni în care glutenul poate avea un rol declanșator.

Printre semnele care necesită investigații suplimentare se numără:

• dureri abdominale persistente;
• balonare frecventă sau disconfort abdominal recurent;
• modificări ale tranzitului intestinal, cum sunt diareea sau constipația care nu se ameliorează;
• scădere în greutate sau lipsa progresului ponderal la copil;
• stare de oboseală accentuată;
• episoade de erupții cutanate care apar repetat;
• manifestări digestive după consumul anumitor alimente, chiar dacă nu este clar care sunt acestea.

Aceste simptome nu confirmă o problemă legată de gluten, dar reprezintă motive întemeiate pentru a solicita o consultație în clinica de pediatrie Yuno Clinic și, dacă este necesar, o evaluare gastroenterologică. Medicul va analiza contextul complet, astfel încât deciziile ulterioare să fie corecte și sigure pentru copil [1][2][3].

Stabilirea unui diagnostic precis este esențială înainte de orice schimbare alimentară. Procesul de evaluare include, de obicei, următoarele etape:

Medicul discută în detaliu despre istoricul copilului: simptomele, frecvența lor, modul în care apar, influența stilului de viață și a stresului asupra stării generale. Aceste informații contribuie la stabilirea suspiciunilor clinice.

Urmează o evaluare fizică atentă, pentru identificarea unor semne care pot indica o afecțiune digestivă sau imunologică.

În funcție de situație, medicul specialist poate recomanda:

• analize de sânge specifice, utile în screeningul bolii celiace;
• teste pentru alergii alimentare, atunci când se suspectează o reacție imună la grâu;
• investigații suplimentare pentru excluderea altor cauze medicale, în cazul suspiciunii de sensibilitate non-celiacă la gluten.

Este important de reținut că glutenul nu trebuie eliminat înainte de efectuarea analizelor, deoarece acest lucru poate modifica rezultatele și poate îngreuna stabilirea diagnosticului.

După confirmarea diagnosticului, medicul poate recomanda colaborarea cu un dietetician autorizat, care va elabora un plan alimentar personalizat. Acesta are rolul de a sprijini copilul și familia în adoptarea unor obiceiuri adecvate și de a preveni eventualele dezechilibre nutriționale [1][2].

Excluderea glutenului din alimentație fără o indicație clară din partea specialistului poate genera mai multe probleme decât beneficii. O alimentație restrictivă aplicată fără un motiv clar poate afecta atât sănătatea copilului, cât și procesul de diagnosticare.

Un prim risc este diagnosticarea întârziată a unei afecțiuni reale. Atunci când glutenul este eliminat înainte de efectuarea analizelor recomandate de medicul specialist, rezultatele pot fi imprecise, iar boala celiacă sau alte tulburări asociate pot trece neobservate. Acest lucru poate duce la un traseu medical mai lung și la confuzii privind cauza simptomelor.

O altă problemă este apariția dezechilibrelor nutriționale, mai ales dacă restricția este aplicată pe termen lung fără supraveghere din partea unui dietetician specializat. Un regim restrictiv impus copilului poate influența relația acestuia cu alimentația și poate genera tensiuni emoționale, atât la masă, cât și în contexte sociale, cum sunt grădinița, școala sau petrecerile [3][4].

Atunci când există un diagnostic clar, medicul specializat în gastroenterologie pediatrică și dieteticianul autorizat oferă indicații precise despre tipurile de produse care pot conține gluten și despre modul în care poate fi prevenită contaminarea accidentală.

În general, este necesară atenție la:

• produsele obținute din cereale care conțin gluten, cum sunt pâinea și produsele de panificație, pastele sau anumite tipuri de biscuiți;
• alimentele procesate care pot avea gluten în compoziție sau sub formă de urme, de exemplu sosuri, dressinguri, produse semipreparate sau snacks-uri;
• situațiile în care preparatele pot fi contaminate în timpul pregătirii, cum se întâmplă atunci când alimentele fără gluten sunt gătite pe aceleași suprafețe sau cu aceleași ustensile folosite pentru produse care conțin gluten [5].

Recomandările specifice se determină întotdeauna în timpul consultației medicale, întrucât necesitățile fiecărui copil pot varia, iar nivelul de restricție este stabilit în funcție de diagnosticul confirmat.

Așadar, gestionarea corectă a unei alimentații fără gluten presupune colaborarea dintre medic, dietetician și familie. La Yuno Clinic, evaluarea este realizată cu atenție la detalii, iar părinții primesc informații clare și personalizate, adaptate vârstei și nevoilor copilului.

Disclaimer: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește vizita la medic. Dacă suspectezi o problemă digestivă sau ai întrebări legate de alimentația copilului, programează un consult în clinica de pediatrie Yuno Clinic pentru o evaluare completă și un plan adaptat!

Surse de informare:

[1] Raman, Ryan. “The Gluten-Free Diet: A Beginner’s Guide with Meal Plan.” Healthline, Healthline Media, 12 Dec. 2017, www.healthline.com/nutrition/gluten-free-diet#gluten-related-disorders. Accesat în data de 9 Dec. 2025.

‌[2] “Gluten-free diet” Mayo Clinic, 2025, www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/nutrition-and-healthy-eating/in-depth/gluten-free-diet/art-20048530. Accesat în data de 9 Dec. 2025.

‌[3] “Does My Child Need a Gluten Free Diet?” Eatright.org, 2022, www.eatright.org/health/health-conditions/celiac-disease/does-my-child-need-a-gluten-free-diet. Accesat în data de 9 Dec. 2025.

‌[4] “The negative side effects of a gluten-free diet” Advanced Functional Medicine, 17 Aug. 2022, advancedfunctionalmedicine.com.au/the-negative-side-effects-of-a-gluten-free-diet/. Accesat în data de 9 Dec. 2025.

‌[5] “Gluten-Free Foods.” Children’s Hospital of Philadelphia, 2025, www.chop.edu/health-resources/gluten-free-foods. Accesat în data de 9 Dec. 2025.