Pete maronii pe piele la copii: cauze și metode de diagnosticare

Petele maronii pe piele sunt un fenomen relativ comun la copii și, deși majoritatea sunt inofensive, este esențial să înțelegem posibilele cauze și să știm când este necesară o evaluare medicală. În acest articol, vom discuta despre câteva dintre cele mai frecvente cauze ale petelor maronii la copii, de la cele benigne la cele care necesită o atenție sporită, și metodele de diagnosticare utilizate de medici în astfel de cazuri.

Petele maronii de pe pielea copiilor reprezintă zone cutanate cu o colorație mai închisă decât restul pielii. Acestea pot fi plane sau ușor ridicate, pot apărea izolate sau în grupuri, iar dimensiunea, intensitatea și forma lor pot varia. Ele pot fi prezente de la naștere sau se pot forma ulterior.

Majoritatea acestor pete sunt inofensive și sunt cauzate de o acumulare a melaninei - pigmentul care dă culoare pielii, părului și irisului. Totuși, în funcție de localizare, aspect și context, pot indica o afecțiune ce necesită analize și investigații suplimentare.

Cauzele apariției petelor maronii pe piele la copii sunt variate, de la expunerea la soare până la afecțiuni genetice rare.

Petele café-au-lait sunt pete plate, de culoare maro deschis până la maro închis, care apar, de obicei, pe piele de la naștere sau în primii ani de viață. Cel mai adesea, pot fi observate pe trunchi, brațe, picioare și fese. Denumirea lor vine de la culoarea asemănătoare cu cea a cafelei cu lapte.[1][2][3]

De regulă:

• au o formă rotundă sau ovală; 
• pot varia în dimensiune de la câțiva milimetri la peste 20 de centimetri în diametru; 
• au margini bine delimitate;
• sunt nedureroase și nu provoacă mâncărime sau alte simptome;
• pot crește în dimensiune și număr odată cu vârsta.[1][2][3] 

Petele café-au-lait se pot forma atunci când celulele producătoare de pigment, numite melanocite, se grupează sub piele și, în general, sunt inofensive. Totuși, în funcție de numărul și dimensiunea lor, pot indica o afecțiune genetică.[1][2][3] 

Neurofibromatoza tip 1 (NF1)/ boala von Recklinghausen este afecțiunea cea mai frecvent asociată cu pete café-au-lait multiple și de dimensiuni mai mari (șase sau mai multe astfel de pete cu diametrul mai mare de 5 mm la copiii prepubertali sau cu diametrul mai mare de 15 mm la copiii postpubertali).[1][2][3] 

Alte sindroame genetice asociate cu petele café-au-lait sunt:

• sindromul McCune Albright;
• sindromul Legius;
• sindromul Watson;
• sindromul Noonan.[1][2][3]

Pistruii, cunoscuți medical sub denumirea de efelide, sunt pete mici, plate, care apar de obicei pe zonele expuse la soare, cum ar fi fața. Aceștia au variate nuanțe, de la cafeniu până la maro deschis sau maro închis și sunt mai des observați vara. Sunt un fenomen comun la copiii predispuși genetic, adesea cei cu piele deschisă, păr roșcat și ochi deschiși la culoare.[4]

Acest tip de pete maronii apar de obicei la copiii mici expuși la soare și continuă să se dezvolte până la vârsta adultă tânără. De regulă, au dimensiuni foarte mici (1-2 mm), iar culoarea lor se intensifică la soare și se deschide în timpul iernii.[4]

Lentiginele sunt pete maronii mici care pot fi prezente pe pielea copiilor de la naștere sau, mai frecvent, pot apărea în copilăria timpurie. Pot apărea oriunde pe piele sau membranele mucoase. Inițial pot fi puține, dar numărul lor poate crește până la vârsta adultă.[5]

Acestea se prezintă ca pete plate:

• rotunde sau ovale;
• cu diametrul de 3-15 mm;
• cu margini neregulate sau netede;
• cu o culoare uniformă, variind de la maro deschis la negru.[5] 

Leziunile sunt asimptomatice, adică nu sunt dureroase sau pruriginoase (nu provoacă mâncărime). Se deosebesc de pistrui prin culoarea mai închisă, distribuția mai rară și faptul că nu se închid la culoare și nu cresc în număr odată cu expunerea la soare.[5]

Pot apărea multiple astfel de leziuni fără alte afecțiuni asociate. Însă, dacă apar în combinație cu alte anomalii, pot indica sindroame genetice rare, precum:

• sindromul Peutz-Jeghers;
• xeroderma pigmentosum;
• sindromul LAMB;
• sindromul LEOPARD;
• complexul Carney.[5]

Deși multe pete maronii la copii sunt benigne și nu necesită tratament, anumite semne ar trebui să îndemne părinții să consulte un medic: 

• pete care apar brusc și se extind rapid; 
• pete maronii însoțite de simptome precum mâncărime, durere, sângerare sau ulcerații; 
• multiple pete café-au-lait mai mari de 5 mm; 
• pete cu margini neregulate, asimetrice sau care își modifică forma și culoarea; 
• asocierea cu alte manifestări (neurologice, cardiace, endocrinologice, oculare etc.).[1][3][5]

Este, de asemenea, indicat un consult de specialitate atunci când există un istoric familial de boli genetice care se pot manifesta prin pete maronii pe piele.  

Discută cu un medic pediatru dacă te îngrijorează petele maronii de pe pielea copilului tău. Dacă aceasta depistează anumite semne sau modificări care îl fac să suspecteze că acele pete nu sunt neapărat inofensive, te va îndruma către un medic genetician, un medic neurolog pediatru, un medic endocrinolog pediatru sau alți specialiști pentru o evaluare detaliată. 

Atunci când o pată maronie la un copil ridică semne de întrebare, medicii utilizează o serie de metode pentru a stabili un diagnostic precis.

Examinarea clinică și anamneza detaliată reprezintă prima etapă în diagnosticarea petelor maronii. Medicul examinează cu atenție caracteristicile petei, precum dimensiunea, forma, culoarea, textura și localizarea acesteia. De asemenea, sunt căutate alte leziuni cutanate sau semne asociate. În cadrul anamnezei detaliate, medicul colectează informații despre momentul apariției petei, dacă aceasta s-a modificat în timp, istoricul familial de afecțiuni cutanate sau genetice și orice simptome sistemice asociate.[1][2][3][5]

Ulterior, în funcție și de diagnosticul suspicionat, se pot efectua diverse teste și investigații, între care și:

• testări genetice - când există suspiciuni de sindroame genetice asociate cu petele maronii, cum ar fi neurofibromatoza tip 1 sau sindromul Legius;
• RMN sau tomografie computerizată - pot fi recomandate, de exemplu, dacă există simptome neurologice asociate cu pete maronii pe pielea copilului.[1][2][3][5] 

Pete maronii pe piele la copii sunt, în majoritatea cazurilor, inofensive. Totuși, unele pot reprezenta semne ale unor afecțiuni ce necesită investigații suplimentare. Dacă și copilul tău are astfel de pete pe piele, iar numărul, dimensiunea, alte caracteristici ale acestora ori simptome asociate te îngrijorează, programează o consultație! 

Disclaimer: Acest articol are rol strict informativ și nu poate fi considerat un substitut pentru vizita la medic. Stabilirea unui diagnostic și este posibilă doar după un consult de specialitate și efectuarea testelor și investigațiilor recomandate.

Surse: 

1.Jha, Suman K, and Magda D Mendez. „Cafe Au Lait Macules”, National Library of Medicine, StatPearls Publishing, 31 July 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557492/. Accesat la 16 iulie 2025.

2.„Café-Au-Lait Spots”, Cleveland Clinic, 31 Mar. 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/22627-cafe-au-lait-spots. Accesat la 16 iulie 2025.

3.Saedi, Nazanin. „Cafe Au Lait Spots (Macules): Background, Pathophysiology, Etiology”, Medscape, 6 Nov. 2024, emedicine.medscape.com/article/911900-overview. Accesat la 16 iulie 2025.

4.„Freckles: What They Are, vs. Moles, Causes & Removal”, Cleveland Clinic, 7 Sept. 2023, my.clevelandclinic.org/health/articles/23091-freckles. Accesat la 16 iulie 2025.

5.„Lentigo Simplex”, DermNet®, 26 Oct. 2023, dermnetnz.org/topics/lentigo-simplex. Accesat la 16 iulie 2025.