Măsurarea tensiunii arteriale poate să nu fie primul lucru care îți vine în minte când vine vorba de evaluarea sănătății copilului tău. Cu toate acestea, tensiunea arterială este un indicator important al sănătății cardiovasculare, iar monitorizarea ei poate ajuta la depistarea precoce a unor probleme de sănătate. În acest articol, îți vom spune ce este considerat un nivel normal al tensiunii arteriale la copii și cum se măsoară ea!
Tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată de sânge asupra pereților arterelor. Aceasta este exprimată prin două valori: tensiunea sistolică și tensiunea diastolică. Tensiunea sistolică, reprezentând valoarea superioară, măsoară presiunea în artere în momentul în care inima pompează sânge (când se contractă), în timp ce tensiunea diastolică, valoarea inferioară, măsoară presiunea în artere în perioada de relaxare a inimii.[1][2]
La cei mici este puțin mai dificil să se precizeze valori exacte pentru ceea ce se consideră tensiune arterială normală. Motivul este acela că valorile normale ale tensiunii arteriale la copii pot varia în funcție de vârstă, sex și înălțimea copilului. Există numeroase tabele cu valori ale tensiunii considerate normale pentru copii, dar, în general, ele sunt doar orientative.[1][2]
Pentru copiii cu vârsta de până în 13 ani, se folosesc percentile - tensiunea arterială este normală atunci când este mai mică de percentila 90 pentru sexul copilului, vârsta și înălțimea sa. În general, medicul pediatru va utiliza tabele de referință pentru a compara valorile obținute în urma măsurătorilor cu valorile considerate normale pentru vârsta copilului. Este important să reții că valorile tensiunii pot fluctua în funcție de activitate fizică, emoții (de exemplu, dacă vizita la medic reprezintă o sursă de anxietate pentru copil, este posibil ca tensiunea sa să crească) sau chiar poziția corpului, fără ca acest lucru să reprezinte neapărat un motiv de îngrijorare.[1][2]
La copiii cu vârsta de 13 ani și peste, valorile normale ale tensiunii arteriale sunt aceleași valabile și în cazul adulților: sub 120 pentru tensiunea arterială sistolică și sub 80 pentru tensiunea arterială diastolică. Oricare valoare peste aceste limite poate indica o posibilă problemă de sănătate și necesită o examinare mai aprofundată.[1][2]
În general, se recomandă măsurarea tensiunii arteriale la copii ca parte a controlului medical de rutină începând cu vârsta de 3 ani. În cazul copiilor cu boli de rinichi sau de inimă sau a celor care prezintă simptome sugestive pentru hipertensiune arterială, măsurarea tensiunii arteriale poate fi recomandată chiar de la o vârstă mai fragedă.[1][2]
La copii, tensiunea arterială se măsoară de obicei cu un tensiometru, la brațul drept. Este important ca manșeta folosită să aibă dimensiunea potrivită (dacă manșeta este prea mare sau prea mică, rezultatele pot fi inexacte) și ca măsurarea să se facă într-un mediu liniștit, după ce copilul a stat 3-5 minute în repaus. În cazul bebelușilor, tensiunea se măsoară în timp ce stau culcați pe spate. La copiii mai mari, măsurarea tensiunii arteriale se va face în poziție șezând, cu spatele drept și sprijinit. În mod ideal, picioarele ar trebui să fie pe podea. Brațul la care se măsoară tensiunea trebuie să fie la același nivel cu inima.[1][2]
Uneori, se poate folosi un tensiometru automat care măsoară tensiunea arterială prin metoda oscilometrică. Dacă se observă rezultate anormale, tensiunea este măsurată din nou folosind metoda auscultatorie.[1]
În funcție de constatările făcute, medicul pediatru poate recomanda alte teste și investigații ori te poate îndruma către un specialist în cardiologie pediatrică.
Măsurarea tensiunii arteriale poate ajuta la identificarea timpurie a unor potențiale probleme de sănătate. Hipertensiunea arterială, de exemplu, este o afecțiune ce poate apărea și la copii, nu doar la adulți. Dacă nu este tratată, poate afecta organe vitale precum creierul, inima sau rinichii copilului, putând duce la complicații precum infarct miocardic (atac de cord), insuficiență cardiacă, insuficiență renală sau accident vascular cerebral. Obezitatea, supraponderea, alimentația nesănătoasă (aportul ridicat de calorii și sodiu), lipsa de activitate fizică, bolile renale, bolile cardiovasculare ori tulburările endocrinologice sunt doar câteva exemple de potențiale cauze ale hipertensiunii arteriale la copii. Ca și în cazul adulților, hipertensiunea arterială la copii nu provoacă de obicei simptome, ceea ce o face cu atât mai periculoasă.[1][3][4]
Hipotensiunea arterială (tensiunea arterială prea scăzută) poate fi, de asemenea, un semnal de alarmă. Aceasta poate fi cauzată de o boală acută sau poate fi un efect secundar al anumitor medicamente. Simptomele hipotensiunii arteriale pot include amețeli, leșin, vedere încețoșată, bătăi rapide sau neregulate ale inimii și senzația de greață sau slăbiciune generală.[3]
Măsurarea tensiunii arteriale la copii este esențială în identificarea și tratarea în timp util a acestor afecțiuni, pentru a preveni complicații pe termen lung.
Tensiunea arterială este un indicator important al sănătății copiilor. Măsurarea regulată a tensiunii și monitorizarea valorilor acesteia sunt esențiale pentru depistarea precoce a eventualelor probleme și pentru asigurarea unei bune sănătăți.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol au caracter general și nu înlocuiesc vizita la medic și consultul medical. Pentru orice nelămurire privind sănătatea copilului tău, programează o vizită la un medic pediatru!
Bibliografie:
1.Kaiser, Bruce A. „High Blood Pressure in Children”, MSD Manual Consumer Version, MSD Manuals, Dec. 2021, www.msdmanuals.com/home/children-s-health-issues/high-blood-pressure-in-children/high-blood-pressure-in-children. Accesat la 8 Nov. 2024.
2.Mattoo, Tej K. „Patient Education: High Blood Pressure in Children (beyond the Basics)”, Uptodate.com, 2024, www.uptodate.com/contents/high-blood-pressure-in-children-beyond-the-basics/print. Accesat la 8 Nov. 2024.
3.„Blood Pressure”, InfoKID, 19 Feb. 2024, infokid.org.uk/tests-and-diagnosis/blood-pressure/. Accesat la 8 Nov. 2024.
4.„High Blood Pressure in Children”, Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-pressure-in-children/symptoms-causes/syc-20373440. Accesat la 8 Nov. 2024.