Tulburarea de alimentație de tip evitant restrictiv (ARFID) reprezintă o tulburare severă de sănătate mintală și are nevoie de intervenție specifică pentru o recuperare cât mai eficientă. Ignorarea primelor simptome determină, în timp, complicații serioase și afectează buna funcționare a persoanei atât din punct de vedere fizic, cât și social, emoțional și cognitiv.
Cum se manifestă ARFID - Semne și simptome
Există mai multe semne care pot fi indicatori ai ARFID:
- Persoana evită să mănânce alimente cu o anumită textură, temperatură sau cu anumite gusturi, mirosuri sau culori
- Frică intensă de sufocare, de înecare cu anumite alimente - sunt persoane care își provoacă reflexul de vărsătură automat când au contact cu un nou aliment, emetofobie,au o frică de a mânca alimente noi (neofobie alimentară extremă fără anumite situații în istoric care sa fie declanșatoare - de exemplu înec sau reacție alergică de la anumite alimente)
- Unele persoane pot avea o atitudine subiectivă - frică de durerea percepută dacă încearcă noi tipuri de alimente
- Lipsa interesului față de mâncare - nu există de obicei pofte specifice sau o plăcere în a mânca, uneori nu e integrată nici ideea că trebuie să mâncăm pentru a supraviețui, a ne simți bine și a putea face față din punct de vedere cognitiv cerințelor vieții
- Scădere semnificativă în greutate cu deficit de creștere - inclusiv în înălțime
- Copilul afectat nu se hrănește corespunzător calitativ și cantitativ
- Deficiențe nutriționale severe - necesită suplimentare cu nutrienți esențiali, vitamine, minerale pe cale enterală/parenterală/orală
- Afectarea vieții sociale (evitarea meselor cu alții, anxietate legată de mâncat)
- La copiii mici se observă tulburări emoționale semnificative în preajma meselor cu reacții extreme de opoziție și plâns facil.
Cine poate fi afectat de ARFID și când apare
- Poate apărea inca din perioada diversificării, dar și în copilărie sau adolescență
- Poate continua la vârsta adultă dacă nu se intervine la timp
Apare mai frecvent la copiii cu:
- Tulburări de neurodezvoltare (ex: autism, ADHD)
- Tulburări de anxietate
- Tulburări de atașament - mediu nesigur, părinți cu simptomatologie psihică/ cu un diagnostic psihiatric, supraprotecție din partea familiei
- Frica familiei de a expune copilul treptat la noi alimente agravează simptomatologia
- Istoric de reflux gastric/alergii sau evenimente adverse legate de înghițit/mâncat - poate amplifica simptomatologia pe un fond existent.
Ce impact are ARFID asupra sănătății fizice și psihice
Tulburarea de alimentație restrictivă/evitantă, ARFID, afectează stilul de viață atât la nivel fizic, cât și emoțional și social. Astfel, această tulburare este asociată cu:
- Malnutriție și deficite de vitamine/minerale, dar și de macronutrienți - glucide, lipide, proteine
- Întârzieri în dezvoltare fizică și psihică
- Probleme gastrointestinale, disfuncții organe și sisteme
- Izolare socială, anxietate, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă
- Tensiuni intrafamiliale constante, efort imens al părinților și un stres continuu legat de mese, conflicte și certuri legat de ce mănâncă copilul.
Cum gestionezi ARFID - sfaturi pentru părinți, familie, apropiați
Un copil diagnosticat cu ARFID are nevoie de sprijin și înțelegere din partea celor din jur. În gestionarea tulburării copilului, este recomandat ca aceștia:
- Să evite presiunea și certurile la masă
- Să observe dacă dificultățile persistă și dacă influențează viața zilnică
- Să caute ajutor specializat: psihiatru, psihoterapeut, nutriționist specializat pe ARFID, endocrinolog
- Să fie empatici și răbdători - copilul nu alege să aibă această dificultate, ci are un fond vulnerabil de care e necesar să ții cont pentru binele copilului tău.
Programări la Dr. Maria Mădălina Bădescu
Medic specialist Psihiatrie pediatrică, Psihoterapeut tulburări de alimentație
Programează-te Tratamentul ARFID - ce funcționează
Există soluții în tratarea și gestionarea ARFID. Printre acestea se numără:
- Abordare multidisciplinară: psihoterapie (CBT, expunere graduală), expunere senzorială, intervenții nutriționale, chiar psihiatrice - în cazuri severe, cu refuz semnificativ, în care e afectată funcționalitatea persoanei și implicarea în viața de zi cu zi
- Terapia centrată pe familie (Family-Based Treatment adaptat pentru ARFID)
- Implicarea părinților în proces
- Obiectiv: diversificarea treptată, normalizarea relației cu mâncarea, reducerea anxietății.
ARFID la adulți
O formă particulară de ARFID descrisă mai ales în cazul adulților este ortorexia- aceasta presupune preferințe doar pentru anumite alimente, cât mai curate, cât mai puțin contaminate, gătite într-un anumit fel)
Caracteristicile personelor cu ortorexie:
- Existența regulilor alimentare autoimpuse, rigide - poate fi și la presiunea unui grup din care vor să facă parte/influențe online - pentru obținerea de sentimente de sens si apartenență dacă respectă principiile pe care și le-au impus sau pentru îmbunătățirea stării de bine
- Stabilirea unor principii morale care îi ghidează și le susțin intensitatea obsesiei, motivând comportamentele particulare în acest sens
- Evitarea evenimentelor sociale daca nu există informații despre sursele materiei prime ce s-a folosit pentru gătirea mâncarii servite
- Anxietate intensă dacă regulile sunt încălcate
- Influențe din trenduri/expuneri online - curente de genul clean eating
- Deficiențe nutriționale rezultate dupa restricții exagerate, îndelungate
Aceste manifestări pot apărea și la adolescenți sau preadolescenți în urma expunerii online exagerate pe acest subiect sau dacă în mediul apropiat există persoane, în special părinții, cu astfel de preocupări.
Disclaimer: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește vizita la medic. Programează-te la un consult la Yuno Clinic dacă dorești consiliere sau evaluare personalizată pentru copilul tău.
Surse bibliografice:
- DSM V - Manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor de sănătate mintală
- Fisher, M. M., Rosen, D. S., Ornstein, R. M., et al. (2014). Characteristics of Avoidant/Restrictive Food Intake Disorder in Children and Adolescents: A “New Disorder” in DSM-5. Journal of Adolescent Health, 55(1), 49–52.
- Katzman, D. K., & Norris, M. L. (2018). When is a ‘picky eater’ an eating disorder? Paediatrics & Child Health, 23(4), 247–249
- https://www.nationaleatingdisorders.org/learn/by-eating-disorder/arfid
- https://www.arfidawarenessuk.org/
- https://www.newharbinger.com/9781626251106/helping-your-child-with-extreme-picky-eating