Lipsa de fier la copii - care sunt primele manifestări?

Fierul este un mineral esențial pentru organismul uman, având un rol important în transportul oxigenului către celule și în producția de energie. Deficitul de fier este o problemă frecventă la copii, afectând semnificativ creșterea, dezvoltarea și starea generală de bine a copiilor.

• Fierul și rolul său în organism
  
• Cauze și factori de risc ale lipsei de fier la copii
  
• Cum recunoști simptomele lipsei de fier la copii
  
• Recomandări generale
  
• Diagnosticarea lipsei de fier
  
• Tratament pentru lipsa de fier la copii

Fierul este un mineral esențial pentru organism, care se găsește în mod natural în multe alimente. Este necesar pentru producerea hemoglobinei, o componentă a celulelor roșii din sânge, care transportă oxigenul de la plămâni la celelalte părți ale corpului. Acest mineral este, de fapt, un element cheie în funcționarea optimă a corpului, fiind important în procesele biochimice.

Copiii au nevoie de un aport corespunzător de fier pentru a susține procesele de creștere rapidă. Nivelul de fier necesar variază în funcție de vârstă, sex, starea generală de sănătate și alimentație. Sursele de fier pentru copii sunt variate, fiind prezent într-o multitudine de alimente. Se găsește în carne, pește, cereale îmbogățite cu fier, legume cu frunze verzi și leguminoase. Poți citi articolul nostru în care sunt prezentate sfaturi pentru o alimentație sănătoasă la copii!

Copiii au o nevoie mai mare de fier decât adulții, deoarece se află în plină dezvoltare. O dietă care nu conține suficiente alimente bogate în fier poate duce la deficit. Deși laptele este o sursă importantă de calciu, acesta are un conținut scăzut de fier. Un consum excesiv de lapte la copii poate reduce absorbția fierului din alte alimente, crescând riscul de deficit.[1]

În perioadele de creștere accelerată, organismul copilului are nevoie de o cantitate mai mare de fier pentru a susține dezvoltarea țesuturilor și a celulelor sanguine. Dacă aportul de fier din alimentație nu este suficient pentru a face față creșterii rapide, deficitul poate apărea cu ușurință.[1]

Sângerările abundente din cauza rănilor sau a altor traume pot duce la pierderi semnificative de fier și pot provoca deficit de fier. Anumite afecțiuni medicale, cum ar fi boala inflamatorie intestinală, infecțiile parazitare sau ulcerele peptice, pot provoca sângerări interne subtile, care pot duce la deficit de fier treptat, adesea neremarcat. Anumite boli digestive, precum boala celiacă sau afecțiunea Crohn, pot afecta absorbția fierului din alimente, chiar dacă dieta este bogată în acest nutrient. Mutațiile genetice pot influența modul în care organismul absoarbe și utilizează fierul, crescând riscul de deficit.[1].

Descoperă citind articolul nostru care sunt mineralele și proteinele importante în dezvoltarea copilul tău! 

La copiii cu vârste cuprinse între 1 și 5 ani, consumul excesiv de lapte de vacă, lapte de capră sau lapte de soia (mai mult de 710 ml pe zi) poate reduce absorbția fierului din alte alimente, crescând riscul de deficit la copiii mici. Copiii expuși la plumb prezintă un risc mai mare de deficit de fier, deoarece plumbul poate interfera cu absorbția fierului din organism.[2]

Identificarea simptomelor lipsei de fier la copii poate fi o provocare pentru părinți, deoarece acestea pot fi adesea subtile și pot fi confundate cu alte afecțiuni. Nivelurile scăzute de fier pot genera următoarele manifestări[1]:

• Oboseală persistentă: lipsa de energie și o stare generală de slăbiciune pot fi consecințe directe ale deficitului de fier, afectând calitatea vieții.
  
• Scăderea apetitului: pierderea poftei de mâncare poate fi un simptom important al deficienței de fier, ducând la o alimentație insuficientă și agravând starea generală.
  
• Dorința de a consuma substanțe necomestibile, cum ar fi pământul sau gheața, poate fi un semnal al deficitului de fier.
  
• Iritabilitate și agitație: modificările stării de spirit, iritabilitatea și agitația pot fi cauzate de deficitul de fier.
  
• Piele palidă: lipsa fierului poate duce la o reducere a hemoglobinei, proteina responsabilă de transportul oxigenului în sânge, rezultând o piele palidă și o senzație de slăbiciune.
  
• Unghii fragile: unghiile casante sau care se rup ușor pot fi un indiciu al deficitului de fier.
  
• Extremități reci: mâinile și picioarele reci pot fi un simptom al deficitului de fier, din cauza circulației sanguine deficitare.
  
• Crăpături la colțurile gurii: leziunile apărute la colțurile gurii, cunoscute sub numele de cheilită angulară, pot fi prezente din cauza deficitului de fier.
  
• Limbă inflamată: o limbă roșie, inflamată sau umflată poate fi un simptom al deficitului de fier.
  
• Dureri de cap: durerile de cap frecvente sau persistente pot fi asociate cu deficitul de fier.
  
• Amețeli: lipsa de fier poate duce la amețeli și senzație de ușoară confuzie, din cauza oxigenării deficitare a creierului.
  
• Dificultăți de respirație: respirația rapidă sau dificultățile de respirație pot fi simptome ale anemiei severe cauzate de deficitul de fier.
  
• Bătăi rapide ale inimii: tahicardia, sau creșterea frecvenței cardiace, poate apărea pentru că organismul încearcă să compenseze lipsa de oxigen.

Vizitele regulate la medicul pediatru permit monitorizarea creșterii și dezvoltării copilului și identificarea precoce a eventualelor probleme, inclusiv deficitul de fier. Asigură-te că dieta copilului include o varietate de alimente bogate în fier, cum ar fi carne roșie, pasăre, pește, fasole, linte, cereale fortificate și legume cu frunze verzi.

Deși laptele este o sursă importantă de calciu, are un conținut scăzut de fier. Recomandarea generală este ca sugarii sub 1 an să nu consume lapte de vacă, iar copiilor cu vârsta de peste 1 an să le fie administrat cu moderație (maximum 710 ml pe zi).

Nu îi administra copilului suplimente de fier fără a consulta medicul pediatru, deoarece supradozajul poate fi dăunător.[2]

Depistarea precoce și intervenția adecvată sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor și pentru a asigura o dezvoltare armonioasă. Cel mai frecvent mod de a diagnostica deficitul de fier la copii este prin efectuarea testelor de sânge. Acestea pot măsura nivelul de fier din organism, precum și hemoglobina, o proteină din celulele roșii sanguine care transportă oxigenul.[2]

Este recomandat să consulți un medic pediatru pentru a primi tratamentul personalizat pentru copil.

Durata medie pentru refacerea rezervelor de fier este de 3 până la 6 săptămâni. Durata totală a tratamentului poate varia de la 3 luni la peste 3 luni, în funcție de gravitatea deficitului. Odată ce rezervele de fier ale copilului sunt restabilite, este esențial să se mențină un nivel adecvat printr-o dietă bogată în fier, suplimentare cu vitamina C, dar și monitorizarea regulată a nivelului de fier și a stării generale de sănătate a copilului.[1]

Dacă deficitul de fier este cauzat de o afecțiune medicală subiacentă, medicul pediatru va colabora cu specialiștii pentru a-i oferi copilului tratamentul adecvat. În situații rare, când nivelul hemoglobinei copilului scade semnificativ, poate fi necesară o intervenție medicală mai intensivă, cum ar fi transfuzia de sânge.[1]

Prin înțelegerea cauzelor, factorilor de risc și a modului de a recunoaște simptomele, se poate preveni și trata această afecțiune. Diagnosticarea precoce și un tratament adecvat pot îmbunătăți semnificativ starea de sănătate a copilului.

Informațiile prezentate în acest articol au scop informativ și nu înlocuiesc un control medical! Consultă întotdeauna un medic pentru a-i oferi copilului un tratament adecvat și pentru a-i menține o stare optimă de sănătate! Nu ignora sfaturile medicale profesionale și nu amâna vizita la un medic pediatru dacă observi simptome ale lipsei de fier la copilul tău.

Bibliografie:

1. “13 Symptoms of Low Iron in Kids.” Cleveland Clinic, health.clevelandclinic.org/what-causes-iron-deficiency-in-your-child-and-how-to-spot-it.

2. “Is Your Child Getting Enough Iron?” Mayo Clinic, 2019, www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/childrens-health/in-depth/iron-deficiency/art-20045634.