Astmul bronșic la copii: cauze, factori de risc și prevenție

Astmul bronșic este una dintre cele mai comune boli cronice ale copilăriei, care poate avea un impact semnificativ asupra sănătății și calității vieții celor mici, în special atunci când nu este tratată și gestionată corespunzător [1]. Continuă să citești pentru a afla mai multe despre cauzele sale, factorii de risc identificați și strategiile de prevenție disponibile!

Astmul bronșic este o afecțiune pulmonară cronică determinată de inflamația și îngustarea căilor respiratorii. Poate apărea la orice vârstă, dar debutează adesea în copilărie, în special înainte de vârsta de cinci ani [1][2][3].

Simptomele astmului bronșic la copii variază de la ușoare la severe, dar, de regulă, includ [1][2][3]: 

• tuse frecventă (care poate fi accentuată în timpul jocului sau în anumite momente ale zilei sau nopții); 
• respirație rapidă sau dificultăți de respirație;
• senzația de presiune sau durere în piept;
• respirație șuierătoare (wheezing); 
• retracții toracice (zona dintre coaste și gât se adâncește în timpul respirației);
• slăbiciune sau oboseală; 
• nivel scăzut de energie; 
• iritabilitate;
• dificultăți de alimentație în special la copiii mici.  

Cauzele exacte ale astmului bronșic la copii nu sunt pe deplin înțelese, dar se crede că o combinație de factori genetici și de mediu joacă un rol important în dezvoltarea acestei afecțiuni [1][2][3]. 

Există două tipuri de astm bronșic: alergic și non-alergic. În cazul astmului bronșic alergic, simptomele pot fi declanșate de diverse tipuri de alergeni (acarieni, mucegai, polen ș.a.). În cazul astmului non-alergic, episoadele de astm pot fi declanșate de aer rece, anumite medicamente, produse chimice de uz casnic, infecții respiratorii acute virale precum răceala sau gripa, poluare, fum de tutun ori efort fizic [1]. 

Există mai mulți factori care pot crește riscul ca un copil să dezvolte astm bronșic. Printre cei mai comuni se numără [1][2][3]:

• expunerea la fumatul pasiv, fie în timpul sarcinii, fie în primii ani de viață ai copilului; 
• vârsta maternă tânără; 
• prematuritatea; 
• greutatea mică la naștere; 
• istoricul familial de astm bronșic (în special dacă mama suferă de această afecțiune); 
• istoricul familial sau personal de alergii; 
• obezitatea;  
• infecțiile respiratorii virale frecvente; 
• sexul (astmul bronșic este mai frecvent la băieți în copilărie, dar devine mai frecvent la fete în adolescență). 

Dat fiind faptul că nu se cunoaște cauza exactă a astmului bronșic, nu se poate vorbi despre măsuri specifice de prevenție. Totuși, există strategii ce pot ajuta la reducerea riscului de apariție a simptomelor ori de agravare a acestora [1][2][3]:

• limitarea expunerii copilului la factorii declanșatori ai astmului (ex: eliminarea covoarelor, draperiilor, mobilierului tapițat ori a jucăriilor de pluș din dormitorul celor mici, monitorizarea nivelului de polen și mucegai și luarea de măsuri de precauție în perioadele cu concentrații ridicate; menținerea curățeniei în casă, aerisirea regulată și utilizarea de huse antiacarieni pentru saltele și perne); 
• renunțarea la fumat în timpul sarcinii;
• evitarea expunerii copilului la fum de țigară (nu fuma niciodată în preajma copilului și nu permite nici altcuiva să facă acest lucru, în special în casă ori în mașină);
• adoptarea unui stil de viață activ și a unei alimentații sănătoase; 
• menținerea unei greutăți corporale sănătoase;
• monitorizarea frecventă a sănătății copilului.

Este important să consulți un medic dacă ai cel mai mic motiv să suspectezi că micuțul tău are astm bronșic, în special dacă există factori de risc precum cei menționați anterior. Diagnosticarea timpurie și corectă a acestei afecțiuni este esențială pentru a asigura gestionarea sa eficientă.

Fie că există sau nu un diagnostic de astm bronșic, solicită asistență medicală de urgență atunci când copilul [1][2][3]: 

• are crize severe de tuse; 
• are dificultăți de respirație sau wheezing care se agravează rapid; 
• are dificultăți severe de respirație; 
• are dificultăți de vorbire sau nu poate vorbi deloc; 
• are buzele, fața și/sau unghiile albăstrui.

Crizele de astm pot pune viața copilului în pericol. Nu ignora semnele de avertizare și solicită ajutor medical la timp! 

Astmul bronșic poate fi o provocare atât pentru copii, cât și pentru părinți, dar cu un management adecvat, copiii cu astm pot duce o viață activă și sănătoasă. Primul pas în acest sens îl reprezintă stabilirea unui diagnostic corect, iar cunoașterea cauzelor și factorilor de risc poate ajuta la depistarea la timp a acestei afecțiuni. Odată stabilit diagnosticul, se vor putea oferi și recomandări de tratament, precum și sfaturi privind cele mai bune potrivite strategii de prevenție a crizelor. Dacă ai motive să suspectezi că micuțul tău are astm bronșic ori prezintă factori de risc pentru această afecțiune, adresează-te unui medic pentru o evaluare de specialitate!  

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc vizita la medic. Pentru orice problemă de sănătate, programează o consultație de specialitate!  

Surse: 

1. „Asthma in Children”, MedlinePlus, 2024, medlineplus.gov/asthmainchildren.html. Accesat la 27 Feb. 2025.

2. „Asthma in Children: Symptoms, Causes & Treatment”, Cleveland Clinic, 28 Aug. 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/6776-asthma-in-children. Accesat la 27 Feb. 2025.

3. Bhatia, Rajeev. „Asthma in Children”, MSD Manual Consumer Version, MSD Manuals, 4 Mar. 2024, www.msdmanuals.com/home/children-s-health-issues/respiratory-disorders-in-infants-and-children/asthma-in-children. Accesat la 27 Feb. 2025.