Sănătatea copiilor este extrem de importantă, iar nutriția joacă un rol crucial în aceasta. În continuare, poți descoperi ce rol are calciul pentru dezvoltarea corectă a celor mici, dar și ce se întâmplă atunci când acest element lipsește din alimentație sau este prezent într-o cantitate insuficientă. Află care sunt semnele care indică un deficit de calciu la copii și cum poate fi diagnosticată această problemă, care este tratamentul necesar și cum poate fi prevenită această deficiență!

Calciul joacă un rol esențial în dezvoltarea oaselor și a dinților la copii. Acest mineral este vital pentru creșterea și mineralizarea (întărirea) sistemului osos, care atinge maturitatea în jurul vârstei de 20 de ani. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 99% din calciul din corpul uman este stocat în oase și dinți, ceea ce face ca acesta să fie un element esențial pentru sănătatea copiilor. Un aport adecvat de calciu în anii de creștere este crucial pentru a asigura o dezvoltare sănătoasă.

Mai mult decât atât, calciul participă și la diverse procese biologice importante. De exemplu, este esențial pentru contracția musculară, coagularea sângelui, funcționarea inimii și transmiterea impulsurilor nervoase. Astfel, calciul nu doar că susține structura fizică a corpului, dar contribuie și la buna funcționare a acestuia [1].

Cu toate acestea, deficitul de calciu poate avea un impact serios asupra sănătății, pe termen lung. Lipsa de calciu în anii de creștere poate duce la oase fragile și un risc crescut de fracturi în viața adultă. Un aport insuficient de calciu în copilărie poate contribui la apariția osteoporozei la maturitate. Discută cu medicul specialist despre oportunitatea programării unui control de verificare a densității osoase (osteodensimetrie)!

De asemenea, un aport suficient de calciu în copilărie poate ajuta la prevenirea unor boli precum cariile dentare mai târziu în viață. Studiile au arătat că un consum regulat de alimente bogate în calciu poate reduce semnificativ numărul de carii dentare la copii [2].

Pentru a asigura un aport adecvat de calciu, este important ca alimentația copiilor să includă produse lactate, pește, legume cu frunze verzi și cereale fortificate. De asemenea, poate fi util să se consulte un medic sau un specialist dietetician pentru a stabili necesarul exact de calciu și pentru a identifica eventualele surse suplimentare, cum ar fi suplimentele alimentare.

Simptomele fizice ale deficitului de calciu la copii pot fi variate și, uneori, greu de identificat. Unele semne ale deficitului sever includ convulsii, spasme musculare (crize de tetanie), iritabilitate crescută, retard în dezvoltarea osoasă sau dentară, piele uscată și unghii fragile. Acestea sunt semne clar indicative ale faptului că organismul copilului nu primește suficient calciu pentru a susține funcțiile vitale și dezvoltarea normală [3].

Deficitul de calciu poate avea efecte și asupra comportamentului și capacității cognitive a copiilor. Pot apărea probleme de concentrare, oboseală, agitație, insomnie sau chiar depresie.

În cazuri grave, lipsa calciului poate cauza boli precum rahitismul. Rahitismul, o boală care se manifestă prin oase moi și deformate, este deseori asociat cu o deficiență severă de calciu în organism secundară deficitului de vitamina D3. [4].

Este important de menționat că semnele deficitului de calciu pot varia de la un copil la altul, în funcție de vârstă, dietă și stilul de viață. De exemplu, un copil care este foarte activ fizic ar putea avea nevoie de un aport mai mare de calciu pentru a susține creșterea și dezvoltarea osoasă.

În cazul în care părinții suspectează o lipsă de calciu, este recomandat să consulte un medic pediatru pentru un diagnostic precis. Un examen medical amănunțit, însoțit de teste de sânge, poate determina nivelul de calciu din organism și poate ajuta la identificarea unei eventuale deficiențe [1].

Deficitul de calciu la copii poate avea diverse cauze. Alimentația inadecvată reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale acestei probleme. O dietă săracă în produse lactate sau alte alimente bogate în calciu poate duce la o scădere a nivelului de calciu din organism.

Un alt motiv pentru care copiii pot avea un nivel scăzut de calciu este absorbția redusă a calciului. Chiar dacă alimentația este corespunzătoare, anumite afecțiuni medicale, cum ar fi bolile intestinale, pot împiedica absorbția eficientă a calciului. În plus, un consum insuficient de vitamina D, care este necesară pentru absorbția calciului, poate duce la un deficit de calciu [3].

Tulburările hormonale pot, de asemenea, duce la un deficit de calciu. Hipoparatiroidismul, o afecțiune în care glandele paratiroide nu produc suficient hormon paratiroidian, poate duce la o scădere a nivelului de calciu în organism.

Anumite tipuri de medicamente pot interfera cu modul în care organismul absoarbe sau utilizează calciul. Medicamentele pentru convulsii sau corticosteroizii, de exemplu, pot reduce nivelurile de calciu. Este esențial ca părinții să fie conștienți de acest lucru și să discute cu medicul despre orice potențial risc asociat cu medicamentele pe care le ia copilul [2].

Diagnosticarea lipsei de calciu la copii este o etapă crucială, având în vedere importanța acestui mineral pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor. Examenul fizic, analizele de sânge, testarea funcției paratiroidei și evaluările nutriționale sunt câteva dintre metodele prin care se poate stabili un diagnostic corect. Analizele de sânge pot identifica nivelul de calciu din organism, în timp ce testarea funcției paratiroidei poate indica dacă glanda paratiroidă produce suficient hormon paratiroidian, esențial pentru reglarea nivelului de calciu din sânge [1].

Semnalele de alarmă care ar trebui să alerteze părinții cu privire la posibilitatea unui deficit de calciu includ probleme de dezvoltare, dureri de oase, crampe musculare sau probleme dentare. Studiile arată că deficitul de calciu poate duce la o dezvoltare osoasă deficitară, la rahitism sau la tulburări de creștere.

Medicul pediatru are un rol crucial în diagnosticarea lipsei de calciu la copii. Acesta poate identifica simptomele deficitului de calciu și poate recomanda cele mai adecvate teste și investigații pentru confirmarea diagnosticului. În plus, medicul pediatru poate ghida părinții în înțelegerea rezultatelor testelor și a semnificației acestora [3].

Tratamentul deficitului de calciu la copii poate implica administrarea de suplimente de calciu, recomandate de medicul pediatru. Există diverse tipuri de suplimente de calciu disponibile pe piață, fiecare având particularitățile sale. De exemplu, unele sunt mai ușor absorbite de organism, în timp ce altele sunt mai potrivite pentru copiii cu anumite afecțiuni de sănătate. Este esențial ca părinții să respecte dozajul indicat de medic, pentru a evita riscul de supradozaj, care poate avea consecințe negative asupra sănătății copiilor [4].

Uneori, carența de calciu apare ca rezultat al unei carențe de vitamina D, caz în care este obligatorie suplimentarea acesteia. Medicul va recomanda întotdeauna testarea nivelului de vitamina D odată cu testarea pentru nivelurile de calciu seric, căci în final vitamina D este cea care asigură - sau nu, în cazul unui deficit - fixarea calciului la nivelul oaselor.

Îmbunătățirea alimentației este un alt aspect crucial în prevenirea și tratamentul deficitului de calciu. Alimente precum laptele și derivatele acestuia, peștele, nucile și semințele, legumele cu frunze verzi sunt bogate în calciu și ar trebui să fie integrate în dieta zilnică a copiilor. De asemenea, este important să se asigure o aport adecvat de vitamina D, care ajută la absorbția calciului [2].

Promovarea unui stil de viață sănătos este o altă componentă esențială a prevenției și tratamentului deficitului de calciu. Acest lucru implică efectuarea de exerciții fizice regulate, care pot ajuta la menținerea densității osoase și la prevenirea osteoporozei la vârste fragede.

Monitorizarea regulată a nivelului de calciu este o altă strategie importantă în prevenirea și tratamentul deficitului de calciu. Semnele și simptomele care indică un nivel scăzut de calciu pot varia, dar pot include crampe musculare, unghii fragile, amețeli și oboseală. Testele de sânge regulate pot ajuta la identificarea unui posibil deficit de calciu și la ajustarea tratamentului [1].

Calciul este un mineral esențial pentru dezvoltarea și menținerea sănătății oaselor și a dinților. Sursele principale de calciu includ lapte și produse lactate precum brânza și iaurtul, pește precum sardinele și somonul, precum și legumele cu frunze verzi cum ar fi broccoli și spanacul. De asemenea, unele cereale și sucuri sunt fortificate cu calciu, oferind o altă sursă valoroasă a acestui mineral.

Încurajarea copiilor să consume alimente bogate în calciu poate fi o provocare pentru părinți. O strategie poate fi încorporarea acestor alimente în rețete creative și atractive pentru copii. De exemplu, smoothie-urile cu fructe și iaurt, pizza cu brânză multă sau mâncărurile cu sosuri pe bază de lapte pot fi opțiuni atractive [2].

Totuși, este important de menționat că o dietă echilibrată este cheia prevenirii deficitului de calciu. Aceasta ar trebui să includă și alte vitamine și minerale care ajută la absorbția calciului, cum ar fi vitamina D, care poate fi obținută prin expunerea la soare și consumul de pește gras și ouă [3].

Deficitul de calciu la copii este o problemă serioasă care poate avea consecințe pe termen lung asupra sănătății lor. Semnele și simptomele acestei afecțiuni pot fi subtile, dar recunoașterea lor timpurie este crucială pentru un tratament eficient. Înțelegerea cauzelor, diagnosticării și prevenirii lipsei de calciu poate ajuta în menținerea sănătății copiilor.

Disclaimer: Aceste informații au caracter orientativ și nu înlocuiesc consultul de specialitate. În cazul în care ai întrebări sau motive de îngrijorare, contactează medicul!

Surse:

1.A.V. Tytusa, et al. “Deficiency of Daily Calcium and Vitamin D in Primary School Children in Lviv, Ukraine.” International Journal of Environmental Research and Public Health, vol. 19, no. 9, 29 Apr. 2022, pp. 5429–5429, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9105478/, https://doi.org/10.3390/ijerph19095429, accesat la 28.05.2024;

2.“Hypocalcemia in Children.” Www.hopkinsmedicine.org, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/hypocalcemia-in-children, accesat la 28.05.2024;

3.Kahn, April. “Hypocalcemia: Causes, Symptoms, and Treatment.” Healthline, 31 July 2019, www.healthline.com/health/calcium-deficiency-disease, accesat la 28.05.2024;

4.Philadelphia, The Children’s Hospital of. “Hypocalcemia.” Www.chop.edu, 23 Aug. 2014, www.chop.edu/conditions-diseases/hypocalcemia, accesat la 28.05.2024.