Rahitismul la copii: cauze și manifestări

Rahitismul la copii: cauze și manifestări

Rahitismul la copii continuă să reprezinte o problemă destul la comună și una ce poate avea un impact semnificativ asupra sănătății, creșterii și dezvoltării acestora.[1] Este tratabilă și vindecabilă, în majoritatea cazurilor, dar este important să fie depistată la timp, înainte de a duce la complicații. În acest articol, îți vom spune de ce apare rahitismul la copii și cum poți recunoaște semnele acestuia.

Ce este rahitismul?

Rahitismul este o afecțiune care afectează dezvoltarea osoasă a copiilor, caracterizată printr-o mineralizare deficitară a oaselor. În esență, țesutul osos al copiilor nu are duritatea necesară, ceea ce poate duce la deformări osoase, asociate cu tulburări de creștere și un risc crescut de fracturi.[1][2]


Cauzele rahitismului la copii

Cea mai comună cauză a rahitismului la copii este un aport insuficient de calciu și vitamina D. Ambele sunt esențiale pentru dezvoltarea oaselor puternice și sănătoase. Cel mai bun aport de vitamina D se asigură prin expunerea la soare (minim 10 - 15 minute pe zi, cu respectarea măsurilor de protecție necesare). Există și surse alimentare de vitamina D - peștele gras, ouăle, cerealele și alte alimente fortificate cu vitamine D. De asemenea, se poate recomanda administrarea de suplimente cu vitamina D. În ceea ce privește calciul, acest mineral se găsește în produse lactate precum laptele, brânza și iaurtul, dar și în legumele verzi, cum ar fi broccoli și varza.[2][3]

Dincolo de deficitul de vitamina D la copii și carența de calciu, există și alte posibile cauze pentru rahitism. Unii copii se nasc sau dezvoltă afecțiuni care afectează modul în care corpul lor absoarbe vitamina D. Este, de exemplu, cazul copiilor cu boala celiacă, boala inflamatorie intestinală, fibroză chistică, probleme renale sau boala Crohn.[2][3]

Rahitismul poate fi, de asemenea, cauzat de anumite tulburări genetice. Un exemplu este rahitismul hipofosfatemic, o tulburare genetică în care rinichii și oasele procesează anormal fosfatul, o substanță care se leagă de calciu pentru a întări oasele și dinții. Această tulburare lasă prea puțin fosfat în sânge și oase, rezultând oase slabe și moi. Alte forme rare de rahitism pot afecta anumite proteine din organism care sunt utilizate de vitamina D. Acest tip de rahitism este cunoscut sub denumirea de rahitism dependent de vitamina D.[2][3]

Factori de risc

Orice copil a cărui dietă nu include suficiente surse de vitamina D și calciu poate dezvolta rahitism. Există însă și anumiți factori care cresc riscul dezvoltării acestei afecțiuni, factori ce includ:

  • pielea închisă la culoare - are mai multă melanină, ceea ce afectează capacitatea sa de a sintetiza o cantitate adecvată de vitamina D;
  • deficitul de vitamina D în timpul sarcinii - în cazul unui deficit sever de acest tip, semnele rahitismului pot fi prezente de la naștere ori pot apărea în câteva luni;
  • traiul în regiuni cu un nivel redus de expunere la soare;
  • prematuritatea - bebelușii născuți înainte de termen tind să aibă niveluri mai scăzute de vitamina D, deoarece au avut mai puțin timp să primească vitamina de la mamele lor în uter;
  • unele medicamente - medicamente anticonvulsivante sau cele antiretrovirale (folosite pentru a trata infecția cu HIV) pot, de exemplu, interfera cu capacitatea organismului de a utiliza vitamina D;
  • alăptarea exclusivă - laptele matern nu conține suficientă vitamină D, motiv pentru care se și recomandă ca bebelușii alăptați exclusiv la sân să primească picături cu vitamina D începând încă din primele zile de viață.[2][3][4]

Manifestările rahitismului la copii

Simptomele și semnele rahitismului la copii pot varia în funcție de stadiul bolii și severitatea acesteia. Printre cele mai frecvent întâlnite manifestări clinice se numără deformările osoase, care pot include:

  • arcuirea picioarelor în formă de O (genu varum sau picioare în paranteză) sau în formă de X (genu valgum);
  • îngroșarea sau lățirea gleznelor, încheieturilor și genunchilor;
  • craniotabes (oase craniene moi și subțiri);
  • deformarea craniului;
  • fontanela care rămâne deschisă mai mult decât de obicei;
  • sternul proeminent sau înfundat;
  • proeminența coastelor la nivelul joncțiunii cu sternul;
  • coloana vertebrală curbată.[1][2]

Copiii cu rahitism mai pot prezenta:

  • dureri osoase;
  • hipotonie;
  • probleme de dentiție (dinții întârzie să apară, sunt slabi dezvoltați și predispuși la carii);
  • întârzieri în creștere și dezvoltare (copilul este mai mic decât media pentru vârsta sa).[1][2]

În cazurile severe, oasele devin mai fragile și mai predispuse la fracturi. Unii copii cu rahitism pot prezenta niveluri scăzute de calciu în sânge, ceea ce poate agrava simptomele și poate provoca crampe musculare, spasme, furnicături în mâini și picioare și convulsii.[1][2]

Programări la Pediatrie

Programări la Pediatrie

Echipa noastră te asteaptă.

Programează-te

Complicații

Rahitismul este o afecțiune tratabilă și de multe ori vindecabilă, dar este important să nu se amâne tratamentul. Dacă boala nu este tratată corespunzător, pot apărea diverse complicații, inclusiv:

  • dureri osoase cronice;
  • risc crescut de fracturi osoase, chiar și fără cauză aparentă;
  • deformare scheletală;
  • dezvoltare fizică întârziată și statură mică.

În cazurile severe, poate fi afectată sănătatea inimii și există riscul de deces.[3][4]

Rahitismul la copii poate avea consecințe severe, dacă nu este tratat corect. Manifestările pot varia, incluzând deformări osoase, probleme de creștere și complicații asociate. Consultă un medic pediatru dacă observi oricare dintre simptomele enumerate mai sus sau orice alt potențial semn de alarmă la copilul tău. Diagnosticul precoce și tratamentul rahitismului pot preveni complicațiile grave și pot asigura o dezvoltare sănătoasă a copilului!

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol au caracter general și nu reprezintă o sursă de autodiagnosticare. Dacă ai motive de îngrijorare privind sănătatea copilului tău, programează-l la un consult de specialitate pentru a beneficia de un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat!

Bibliografie:

1.Dahash, Basma A, and Senthilkumar Sankararaman. „Rickets”, StatPearls Publishing, 7 Aug. 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK562285/. Accesat la 14 iunie 2024.

2.„Rickets”, Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/rickets/symptoms-causes/syc-20351943. Accesat la 14 iunie 2024.

3.„Rickets and Osteomalacia”, NHS Choices, 2024, www.nhs.uk/conditions/rickets-and-osteomalacia/. Accesat la 14 iunie 2024.

4.„Rickets: Definition, Symptoms, Causes & Treatment”, Cleveland Clinic, 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/22459-rickets. Accesat la 14 iunie 2024.