Cum afectează creșterea în greutate sănătatea copiilor: factori și soluții

Creșterea în greutate este o problemă din ce în ce mai întâlnită în rândul copiilor din întreaga lume și poate avea consecințe grave asupra sănătății acestora.[1] În acest context, este esențial să înțelegem care sunt principalele cauze ale creșterii în greutate la copii și cum putem aborda această problemă într-un mod eficient.

Creșterea în greutate la copii poate duce la obezitate, ceea poate avea o serie de consecințe negative asupra sănătății lor, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Iată care sunt câteva dintre potențialele complicații:

Impactul creșterii în greutate și obezității la copii asupra sănătății cardiace a acestora poate fi semnificativ. Unul dintre riscurile cele mai grave asociate cu obezitatea infantilă este sindromul metabolic, cunoscut și sub denumirea de sindromul X.[1] 

Acesta reprezintă un grup de factori de risc specifici bolilor cardiovasculare, precum hipertensiunea arterială, toleranța alterată la glucoză, dislipidemia și obezitatea abdominală. Acești factori apar frecvent la copiii sau adolescenții diagnosticați cu obezitate, iar rezistența la insulină cu hiperinsulinism și stresul oxidativ sunt principalele cauze care contribuie la apariția sindromului metabolic.[1]

Obezitatea infantilă crește semnificativ riscul de a dezvolta toleranța alterată la glucoză (impaired fasting glucose sau „prediabet”)  și diabet zaharat non-insulino-dependent. Peste 85% dintre copiii cu diabet de tip 2 sunt fie supraponderali, fie obezi la momentul diagnosticului.[1]

Ficatul gras, cunoscut și sub denumirea de steatoză hepatică, este o afecțiune frecvent întâlnită la copiii cu obezitate, fiind caracterizată de acumularea excesivă de grăsimi în celulele hepatice, ceea ce poate duce, în timp, la inflamație hepatică (steatohepatită) și fibroză/ ciroză hepatică dacă nu este abordată prin modificarea stilului de viață și controlul greutății. Prezența ficatului gras ca și complicație a obezității, contribuie suplimentar la creșterea riscului cardio-metabolic.

O greutate prea mare poate afecta creșterea oaselor și sănătatea generală a sistemului musculo-scheletal la copii. Poate cauza probleme articulare grave și poate crește riscul de fracturi și alte afecțiuni grave, cum ar fi boala Blount.[2]

Astmul este mai frecvent la copiii supraponderali, la care se poate observa și o exacerbare a simptomelor bolii. Acești copii prezintă, de asemenea, un risc mai ridicat de a dezvolta apnee obstructivă în somn, o tulburare potențial gravă în care respirația copilului se oprește în mod repetat în timpul somnului.[1]

Copiii care se confruntă cu probleme de greutate pot dezvolta o imagine corporală negativă, ceea ce poate duce la scăderea stimei de sine. Aceștia pot simți că nu sunt acceptați de ceilalți copii și pot experimenta sentimente de rușine și izolare socială. Obezitatea infantilă poate face și ca un copil să devină ținta bullying-ului din partea colegilor. Asta poate duce la depresie, anxietate și chiar la o autoizolare din partea copilului afectat.[1] 

Pe lângă riscurile prezentate mai sus, trebuie ținut cont și de faptul că o creștere în greutate în copilărie poate avea consecințe pe termen lung. Studiile au arătat că copiii care sunt supraponderali au șanse mult mai mari de a deveni adulți obezi, iar obezitatea adultă este asociată cu o serie de afecțiuni grave, cum ar fi bolile de inimă, accidentul vascular cerebral, hipertensiunea și anumite tipuri de cancer.[1]

Există mai mulți factori care pot contribui la creșterea în greutate la copii,dintre care cei mai frecvent incriminați sunt:

alimentația - dieta unui copil poate avea un impact semnificativ asupra greutății acestuia; consumul crescut de mâncare tip fast-food, băuturi carbogazoase, dulciuri și gustări nesănătoase pot duce la acumularea de kilograme în plus; aceste alimente oferă multe calorii, dar puțini nutrienți esențiali pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului;  

lipsa de activitate fizică - copiii care petrec mai mult timp în fața televizorului sau a dispozitivelor electronice, în detrimentul activităților fizice, sunt mai predispuși la obezitate; 

factori genetici - dacă părinții sunt obezi, există o șansă mai mare ca și copilul să aibă o tendință similară; acest lucru nu înseamnă însă că un copil va fi automat supraponderal, dar poate fi mai susceptibil la obezitate dacă nu este susținut în a adopta obiceiuri alimentare și un stil de viață sănătos; în plus, anumite boli genetice pot contribui la creșterea în greutate și obezitatea infantilă (ex: sindromul Prader-Willi, sindromul Bardet-Beidl și sindromul Alstrom); 

factori hormonali - unele tulburări hormonale pot fi și ele asociate cu creșterea în greutate la copii; printre acestea se numără sindromul Cushing, hipotiroidismul, tumorile hipotalamice și deficitul de hormon de creștere;   

factori psihologici - stresul familial, lipsa unui model de comportament sănătos sau o atmosferă familială instabilă pot duce la obiceiuri alimentare nesănătoase și, în consecință, la creșterea în greutate la copii.[1][3]

Un prim pas în a afla dacă greutatea copilului tău se încadrează în parametrii normali este calcularea indicelui de masă corporală (IMC), adică a raportului dintre greutatea în kilograme și înălțimea în metri pătrați (kg/m2). Apoi, un medic poate compara acest număr cu graficele standardizate, care iau în considerare vârsta și sexul copilului, pentru a determina dacă greutatea acestuia se încadrează sau nu într-un interval sănătos. În general, un IMC peste percentila 85 înseamnă suprapondere și un IMC peste percentila 95 este definit ca obezitate.[1][3]

Cu toate acestea, trebuie spus că IMC-ul are un dezavantaj major, întrucât nu poate preciza cât din greutatea în exces este reprezentată de țesutul adipos și cât de țesutul muscular sau osos. Prin urmare, dacă există îngrijorări cu privire la greutatea copilului, ele trebuie adresate unui medic. Acesta poate evalua sănătatea generală și poate recomanda alte teste (ex: analize de sânge, analiza compoziției corporale ș.a.) utile.[3]

Pentru a preveni sau combate creșterea în greutate: 

• încurajează-ți copilul să facă mișcare - un stil de viață activ este esențial pentru menținerea unei greutăți sănătoase la copii; activitățile fizice pot varia de la mersul pe jos sau cu bicicleta până la școală, la jocurile în aer liber și sporturile preferate, important este doar ca cel mic să facă mișcare; copiii cu vârsta cuprinsă între 3 și 5 ani ar trebui să fie activi pe tot parcursul zilei, în timp ce cei cu vârsta cuprinsă între 6 și 17 ani ar trebui să desfășoare activități fizice de intensitate moderată sau mare timp de cel puțin 60 de minute pe zi; 
• asigură-te că are o alimentație sănătoasă - o dietă echilibrată, cu multe fructe, legume, proteine și cereale integrale, poate face o diferență semnificativă când vine vorba de greutatea copilului; dulciurile și mâncărurile procesate ar trebui limitate; de fapt, este recomandat ca întreaga familie să adopte o alimentație echilibrată și sănătoasă; 
• limitează timpul petrecut în fața ecranelor - potrivit Asociației Americane de Pediatrie, expunerea la ecrane nu ar trebui să depășească 2 ore/zi în cazul copiilor de peste șase ani și 1 oră/zi în cazul celor din grupa de vârstă 2-6 ani; copiii sub 2 ani nu ar trebui expuși deloc la ecrane; 
• încearcă să te asiguri că doarme suficient - un somn adecvat este fundamental pentru menținerea unei greutăți sănătoase; copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 2 ani ar trebui să doarmă 11 până la 14 ore pe zi, copiii cu vârsta între 3 și 5 ani au nevoie de 10 până la 13 ore de somn, cei cu vârsta între 6 și 12 ani de 9 până la 12 ore, iar adolescenții cu vârsta cuprinsă între 13 și 18 ani ar trebui să doarmă regulat între 8 și 10 ore;  
• nu neglija educația alimentară - copilul ar trebui să învețe despre importanta unei alimentații sănătoase și cum alimentele pe care le consumă îi afectează corpul și starea de bine;  
• fii un bun exemplu - părinții trebuie să fie modele de comportament sănătos; dacă un copil vede că părinții își fac timp pentru activitate fizică și aleg alimente sănătoase, este mai probabil ca și el să adopte aceleași obiceiuri; 
• apelează la specialiști - ajutorul specializat oferit de un medic pediatru, un medic endocrinolog, un specialist în dietetică și nutriție și un psiholog poate fi necesar pentru a asigura o greutate sănătoasă la copii; nu ezita deci să apelezi la ajutorul unor astfel de specialiști.[1][3]

Creșterea excesivă în greutate la copii este o problemă complexă și tot mai frecventă, una ce poate avea un impact semnificativ asupra sănătății celor mici. Este important ca acest aspect al creșterii și dezvoltării copilului să nu fie ignorat și să se intervină la timp pentru a se asigura menținerea unei greutăți sănătoase. Dacă te îngrijorează greutatea copilului tău, specialiștii noștri îți stau la dispoziție pentru a te ajuta cu soluții personalizate!

Disclaimer: Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru orice problemă legată de sănătatea copilului tău, programează o consultație de specialitate!   

Bibliografie: 

Palanikumar Balasundaram, and Sunil Krishna. „Obesity Effects on Child Health”, StatPearls Publishing, 10 Apr. 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK570613/. Accesat la 13 Nov. 2024.

„Childhood Obesity and Musculoskeletal Health”, American Academy of Orthopaedic Surgeons, 2019, orthoinfo.aaos.org/en/staying-healthy/the-impact-of-childhood-obesity-on-bone-joint-and-muscle-health/. Accesat la 13 Nov. 2024.

„Childhood Obesity and Weight Problems”, HelpGuide.org, 3 Nov. 2018, www.helpguide.org/family/parenting/childhood-obesity-and-weight-problems. Accesat la 13 Nov. 2024.